Cititul: o dificultate pentru mulţi europeni

54

Unul din 5 adolescenţi cu vârsta de 15 ani şi mulţi dintre adulţii europeni nu pot citi corect, conform unui studiu publicat de Comisia Europeană. Eforturile de alfabetizare nu se concentrează pe grupurile cu cel mai mare grad de risc: băieţii, copiii din familiile sărace şi cei din familii de migranţi.

Studiul a inclus 31 de ţări, respectiv ţările membre UE plus Turcia, Norvegia, Islanda şi Liechtenstein. Subiectele-cheie incluse în cadrul studiului au fost: metodele de predare, modalităţile de abordare a dificultăţilor de citire, educaţia profesorilor şi promovarea cititului în afara şcolii, informează ec.europa.eu.

„Este total inacceptabil că atâţia tineri sunt lipsiţi de competenţe de bază de citire şi scriere în Europa. Aceasta îi plasează într-o poziţie de risc de excluziune socială, face să le fie mai greu să găsească un loc de muncă şi le reduce calitatea vieţii. Am remarcat unele progrese în ultimul deceniu, dar nu este de ajuns. Alfabetizarea reprezintă baza oricărei învăţări – de aceea am lansat recent o campanie de alfabetizare destinată tuturor vârstelor şi, în mod special, celor din medii defavorizate, precum copiii romi", a declarat Androulla Vassiliou, comisar pentru educaţie, cultură, multilingvism şi tineret.

Doar 8 dintre ţările incluse în studiu au în şcoli specialişti în lectură, care să îi asiste pe profesori şi elevi (Danemarca, Suedia, Norvegia, Finlanda, Regatul Unit, Islanda, Irlanda şi Malta).

Comisia Europeană a lansat, în februarie, un grup de experţi la nivel înalt privind alfabetizarea. Grupul este prezidat de Prinţesa Laurentien a Ţărilor de Jos, Trimis Special pentru Alfabetizare pentru Dezvoltare pentru Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Știinţă și Cultură (UNESCO).

„Salut cu căldură această iniţiativă, pentru că era și timpul ca Europa să se confrunte deschis cu realitatea deranjantă a nivelurilor ridicate de analfabetism în interiorul frontierelor sale. Această iniţiativă va contribui la combaterea tabuului care există până în ziua de astăzi. Analfabetismul împiedică creșterea economică și incluziunea. De asemenea, prin combaterea analfabetismului, suntem în măsură să contribuim cu soluţii într-o gamă de alte domenii, precum sărăcia, capacitatea de inserţie profesională și viaţa sănătoasă. Împreună cu experţii, sperăm să oferim o viziune îndrăzneaţă privind aspectele care trebuie abordate și asupra modului în care alfabetizarea ne poate ajuta să creăm economii puternice și competitive și societăţi sănătoase în cadrul UE", a declarat Prinţesa Laurentien.

Raportul Dezvoltării Umane al UNESCO, din 2009, arată că 796 milioane de adulţi din întreaga lume nu au nivelul minim de alfabetizare. Conform acestui raport România ocupă poziţia 56 în topul ţărilor în funcţie de alfabetizare, cu un procent de 97,6% (cca. 520.000 de români sunt analfabeţi).

Două treimi dintre analfabeţii lumii sunt femei. „Investiţia în alfabetizarea femeilor aduce mari beneficii: îmbunătăţeşte traiul de zi cu zi, duce la o sănătate mai bună a mamelor şi a copiilor şi favorizează accesul fetelor la educaţie", a declarat Irina Bokova, directorul general al UNESCO, cu ocazia Zilei Internaţionale a Alfabetizării (8 septembrie), în 2010.

Pentru a preveni părăsirea timpurie a şcolii, în România, Fundaţia Soros Romania a lansat proiectul „Parte de Carte". Grupurile ţintă ale proiectului sunt elevii cu risc de părăsire timpurie a şcolii, părinţii şi tutorii elevilor cu risc de părăsire timpurie a şcolii, tinerii care au părăsit timpuriu şcoala sau care nu au absolvit învăţământul obligatoriu, personalul care lucrează în programele de prevenire a părăsirii timpurii a şcolii. Minim 420 de elevi care sunt pe punctul de a părăsi timpuriu şcoala şi familiile acestora vor primi consiliere. Pentru prevenirea părăsirii timpurii a şcolii, 50.000 de persoane vor fi informate despre importanţa educaţiei.

Valoarea totală a proiectului „Parte de Carte" este de 13.853.434 de RON, acesta urmând să fie derulat într-o perioadă de 3 ani. Proiectul este multiregional şi va include 21 de comunităţi rurale din judeţele Călăraşi, Prahova, Suceava, Neamţ, Buzău, Brăila şi Harghita.

(Foto: cecil.ebranch.info)