PISA: România s-a reinstalat la marginea educaţională a Europei

407

Rezultatele Testului PISA publicate recent indică o qvasi-catastrofă în învăţământul românesc. România se situează din nou la coada clasamentului, iar răspunsurile pe care le-au oferit elevii români despre starea de fericire și motivaţia din școală sunt îngrijorătoare. Prin comparaţie cu sistemele performante, sistemul românesc e deficitar atât în ceea ce privește calitatea profesorilor, cât și în ceea ce privește dificultatea sistemului de a imprima un ritm firesc transferului informaţiei din teorie în practică. România ocupă locul 45 la matematică, din 65 de ţări participante la ultimul test PISA din anul 2012. Din totalul elevilor români testaţi la matematică, 40,8% au obţinut rezultate slabe și doar 3,2% rezultate de top, sub nivelul Bulgariei, care are 4,3% rezultate de top, menţionează HotNews.

Aceste rezultate practic distrug mitul elevilor de elită din școlile românești. Spre exemplu, la nivelul 6 al subiectului de matematică, doar 1% dintre elevii români au răspuns la cerinţe, fiind procentul cel mai slab înregistrat dintre toate ţările (vezi aici). Cu alte cuvinte, deşi România se laudă anual cu câteva zeci de olimpici de aur medaliaţi la nivel internaţional, nivelul mediu al cunoştinţelor de bază ale elevilor cu care să poată face interconexiuni rămâne unul scăzut în comparaţie cu media internaţională. În Shanghai, de exemplu, 3,8% au fost rezultate slabe și 55,4% rezultate de top. Aceste rezultate fac ca România să se situeze mult sub media ţărilor participante, care constă în 23,1% rezultate slabe și 12,6% rezultate de top.

Nici la capitolul lectură, România nu a înregistrat o situaţie mai favorabilă, ocupând pe locul 50 din cele 65 de ţări participante, 37,3% dintre rezultate fiind slabe. Și la știinţe situaţia este similară, România situându-se abia pe locul 49.Un aspect îngrijorător este statistica privind percepţia fericirii în școală. Puţini sunt elevii care se declară bucuroși că pot merge la școală, ceea ce face ca, și la acest capitol, România să se afle printre ultimii, mai precis pe locul 53. Mai mult de atât, în topul ţărilor analizate din punctul de vedere al nivelului de motivaţie a elevilor, România este chiar pe ultimul loc, la mare distanţă de toţi ceilalţi.

Rezultatele PISA demonstrează din nou că performanţa și echitatea nu se exclud reciproc. Pe lângă ţările din Asia care se situează printre primele locuri, Finlanda este una dintre ţările nominalizate de către OECD (organizaţia care iniţiază testarea PISA) pentru maniera în care a reușit să construiască un sistem performant fără a pune accent pe ierarhizarea elevilor. Considerată ţara cu unul dintre cele mai performante sisteme de educaţie din lume, în cadrul căruia se regăsesc numai şcoli şi clase „mixed-abilities", Finlanda și-a făcut o prioritate din a remedia nivelul elevilor slabi şi nu doar căutarea de soluţii pentru cultivarea elevilor de elită. Eficienţa acestei abordări este demonstrată de actualul test PISA, unde elevii slabi au fost sub media celorlalte ţări. Chiar dacă a căzut câteva locuri la matematică, Finlanda continuă să se menţină în top la citire și știinţe.

Experţii finlandezi contestă chiar vehement tendinţele educaţionale la nivel global, considerând că insistenţa pe competiţie, ierarhizarea elevilor și a școlilor sau excesul de teste standardizate conduc la o politică educaţională falimentară. Unul dintre experţi, Pasi Sahlberg (director în cadrul Ministerului Educaţiei), contestă pe site-ul Global Educational Reform Movement, mișcarea care imprimă trendul global actual în educaţie. Printr-un joc de cuvinte, Sahlberg consideră că GERM (iniţialele mișcării) este cu adevărat ceea ce o indică a fi chiar numele, adică un virus care infectează politicile educaţionale. El își exprimă dezaprobarea faţă de insistenţa pe evaluări standardizate, promovarea competiţiei și a presiunii așezate pe elevi. În schimb, expertul finlandez susţine că echitatea, testarea mai puţină, învăţarea personalizată, diminuarea temelor pentru acasă, cooperarea în clasă au transformat Finlanda într-un model în educaţie, și nu fiindcă a făcut lucrurile mai bune decât alte ţări, ci pentru că le-a făcut altfel.

Una dintre problemele esenţiale ale învăţământului românesc este tocmai această polarizare între clasele sau școlile de elită și cele mai puţin performante. Acest fapt este sesizat și de Emanuel Beteringhe, expert în management educaţional, preşedinte ARDOR Muntenia, care afirmă că  „tot ce înseamnă în România școală generală şi liceu este organizat după principiul selecţiei academice, un principiu elitist (în sensul rău al cuvântului) şi contraproductiv din punct de vedere educaţional, moral şi economic".

Tendinţa sistemului educaţional românesc este de a favoriza elitele în detrimentul elevilor de nivel mediu şi slab cu scopul de a aduce ţării medalii la olimpiadele internaţionale. O asemenea tendinţă a fost în mod clar evidenţiată de intenţia unei şcoli din capitală de a crea o clasă de „elită" cu cei mai buni elevi la matematică de clasa a V-a, fapt care a condus la amendarea de către Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării. În justificarea sancţiunii, Asztalos Csaba, președintele CNCD, a menţionat că în România se promovează sistemul elitist încă de la grădiniţă și clasa pregătitoare, prin modalitatea în care se fac înscrierile.

Nu doar stimularea hipercompetitivă și a inechităţii sunt problemele sistemului românesc, ci și abordarea curriculară, care face ca predarea să fie neflexibilă și ineficientă. Încă de la testarea din 2009 experţi în educaţia românească au sesizat anacronismul curriculumui românesc. Astfel, „la noi nu există o abordare integrată a disciplinelor şi trebuie să regândim tot ceea ce înseamnă curriculum. Matematica este un instrument pentru viaţa reală, nu pentru formule. Este clar că trebuie regândit totul, nu spus pe dinafară ca pe o poezie", spune Gabriela Paraschiva, expert în cadrul Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar, conform şcoalaromânescă.ro. Această opinie nu face decât să confirme ceea ce susţin tot mai mulţi agenţi educaţionali care au sesizat că din cei patru piloni ai educaţiei „a învăţa să ştii, să faci, să fii, să trăim împreună", România îl dezvoltă doar pe primul.

Din nefericire, această problemă nu a fost rezolvată nici până acum, deoarece comentariile pe marginea ultimei testări readuc în discuţie subiectul. „Noi avem un curriculum foarte teoretizat care nu se potriveşte pe filosofia testelor PISA. Profesorii fac pregătire cu elevii pe baza acestui curriculum. Să ne comparăm cu Polonia, unde Ministerul Educaţiei a lăsat şcolile să-şi facă propriul curriculum şi vom vedea că faţă de noi, ei se situează printre primele ţări (locul 17). Înainte ne băteam în piept că suntem cei mai buni pentru că avem 10 olimpici internaţionali, dar cu restul de elevi ce facem?" a spus Ştefan Vlaston, președintele Asociaţiei Edu-Cer, citat de Adevărul.

În faţa rezultatelor repetate care situează România la coada clasamentului se impun cu necesitate anumite schimbări care ţin în primul rând de o nouă abordare curriculară, dar și de o nouă perspectivă asupra aceea ce presupune o educaţie modernă. Poate că modelul unor ţări mai performante care au construit un sistem de educaţie integrală i-ar permite României să iasă din conul de umbră în care s-a afundat în ultimii ani. Însă, pentru aceasta nu este suficientă doar reforma, ci și progresul care să imprime o linie de continuitate unor schimbări care până acum au fost mult prea ciclice.