Etichetă: educatie

Stăteam la coadă în supermarket când un domn trecut de prima tinereţe, îmbrăcat în pantaloni cu model camuflaj, s-a uitat lung la fetiţa mea, pe care o plimbam atunci în cărucior. Apoi și-a îndreptat privirea spre mine și, de parcă ar fi continuat o conversaţie de parenting, începută cu mult timp în urmă, mi-a spus:...

Totul a început de la șoseta albastră. Șoseta aceea nesuferită pe care puștiul de 5 ani refuză ferm și zgomotos să o încalţe. „Dar...

Educarea nu-i totuna cu şcolarizarea. Rolul familiei, al grupului de prieteni, al comunităţii, al bisericii etc. trebuie să completeze armonios rolul școlii în acest proces. Însă, în cele din urmă, oricine dorește să se realizeze în viaţă va lucra asupra propriei personalităţi, se va autoeduca.

E posibil, ca părinte singur, să îi inspir copilului meu iubirea de Dumnezeu și de biserică? În esenţă, părintele singur/divorţat are de făcut aceleași lucruri...

În cartea Sisif, sau limitele educaţiei, publicată prima dată în 1925, în germană, de Siegfried Bemfeld, se afirmă că educaţia este limitată de personalităţile...

Bunicii au în general un impact semnificativ asupra vieţii nepoţilor, însă bunicii care își trăiesc în mod autentic creștinismul pot avea un impact incredibil.

„Care este utilitatea furiei și unde o simţi în corp?” Aveam mai bine de 20 de ani, o priveam cu ochi mari și cu puţine răspunsuri legate de emoţii. Știam prea puţine despre senzaţiile pe care le provoacă în corpul meu și modalităţile prin care le pot identifica și folosi.

Parenting cu blândeţe. Cum a ajuns alăturarea aceasta caldă de cuvinte să activeze vulcani de dispreţ, sarcasm și condescendenţă?

Una dintre cele mai ciudate transformări din parentingul contemporan este modul în care acesta începe să semene cu un joc de strategie, bine construit, capabil să producă dependenţă jucătorilor. Ce se întâmplă însă cu părinţii care simt că pierd jocul?

Coloniile de furnici funcţionează fără o conducere centrală. Pentru fiinţa umană, acest lucru este greu de imaginat, în condiţiile în care acest gen de organizare ar putea fi considerat similar anarhiei. Totuși nimeni nu le comandă furnicilor. Oare în acest „mic” detaliu rezidă succesul organizării lor?

Fiecare generaţie de părinţi își iubește copiii și caută cele mai bune metode de a le fi alături și de a-i pregăti pentru un start reușit în viaţă. Părinţii moderni par să exagereze însă, complicând foarte mult viaţa copiilor (și nu mai puţin propria lor viaţă) în încercarea de a croi un drum cât mai...

„Există astfel, în acest neam, o mulţime de ispite, de «idei de om» divergente, care se cer unificate și care dau o coloratură și o bogăţie specifică «omului românesc».” (Mircea Vulcănescu, Tânăra generaţie)

Privind vieţile unor oameni, nu poţi să nu te întrebi dacă nu sunt cumva făcuţi din alt „material” decât noi, majoritatea. Curajul în faţa provocărilor, rezilienţa, viziunea şi realizările lor sunt atât de impresionante, încât imaginaţia te poartă spre cum ar arăta lumea dacă pasiunea lor ar fi multiplicată.

Aceasta este o istorie de viaţă care ne cere să renunţăm la clișee și stereotipuri. Să fii orb nu înseamnă să fii sortit izolării și tristeţii. Dizabilităţile pot să trezească la acţiune resurse neștiute, mai ales când devenim conștienţi de nevoile unei clase întregi de persoane. Senatorul Floyd Morris, la data interviului, era președintele Senatului...

„Cu ajutorul arhitecturii construim edificii, cu ajutorul mecanicii construim mașini; nu este oare loc printre știinţe și pentru una închinată omului? Etica este în măsură să elaboreze principiile după care trebuie să se «construiască» oamenii, pentru a fi cu adevărat oameni.”[1] (Traian Herseni)

Mamele de astăzi se confruntă nu doar cu decizii grele (alăptare sau lapte praf, carieră sau casă, educaţie modernă sau tradiţională) ci și cu o presiune tăcută: teama că orice alegere e, de fapt, o greșeală. Iar această îndoială constantă le apasă mai mult decât alegerile în sine.

Oricine crede că știe exact cum se crește un copil își schimbă de obicei optica după ce devine părinte și se confruntă, dincolo de bucuria pe care o oferă noul membru al familiei, cu „deznădejdea și neputinţa” de a gestiona lumea complexă și nefamiliară în care se trezește, scrie psihoterapeuta Isabelle Filliozat.

Motto: „Tot capul este bolnav și toată inima suferă de moarte! Ţara vă este pustiită, cetăţile vă sunt arse de foc, străinii vă mănâncă ogoarele sub ochii voștri, pustiesc și nimicesc, ca niște sălbatici. Mai-marii tăi sunt răzvrătiţi și părtași cu hoţii, toţi iubesc mita și aleargă după plată; orfanului nu-i fac dreptate și pricina...

Daniel și prietenii lui au dovedit, prin modul în care au trăit, că un caracter solid nu este doar produsul formării academice, ci își are rădăcinile în valorile și învăţăturile Cuvântului lui Dumnezeu.

Oricât de mult ne-am ascunde, sunt zile care ne surprind cu sentimentul copleșitor că viaţa noastră, deși frumoasă și de invidiat, duce lipsă de ceva esenţial

Adolescence (Adolescenţă coruptă) nu este un film de vizionat împreună cu copilul tău adolescent, dar este un film care își poate determina spectatorul matur să își reevalueze relaţia cu propriii copii, dar și pe cea cu părinţii.