Procesul de învăţare este optim atunci când eșuăm în 15% dintre cazuri

126

Eșecul vine la pachet cu orice effort de învăţare. Însă prea multe eșecuri se cumulează în renunţare. De câte ori putem eșua și încă să considerăm că facem o treabă bună? Pare o întrebare filosofică, însă o cercetare efectuată în cadrul Universităţii din Arizona propune un răspuns matematic la această întrebare.

Educatorii și cercetătorii în domeniul educaţiei au recunoscut de mult timp că există un punct de echilibru când vine vorba de învăţare. Adică cel mai bine învăţăm atunci când suntem provocaţi să înţelegem ceva chiar în afara limitelor cunoștinţelor noastre existente. Când o provocare este prea simplă, nu învăţăm nimic nou; de asemenea, nu ne sporim cunoștinţele nici atunci când o provocare este atât de dificilă încât nu reușim să o depășim în întregime sau renunţăm.

Conform unui studiu care urmează să fie publicat în revista Nature Communications, cantitatea „propice” de eșec într-un demers de învăţare este de 15%. Altfel spus, atunci când avem răspunsul corect în 85% din ocaziile de învăţare, procesul se derulează optim.

„Idea aceasta, care exista deja în domeniul educaţiei – ideea că există un soi de «zonă de dificultate proximă», în care ne putem maximiza învăţarea – iar noi am pus-o într-o ecuaţie matematică” a declarat Robert Wilson, asistent universitar de psihologie și știinţe cognitive la Uarizona și autorul principal al studiului intitulat „Regula de optzeci la sută pentru învăţare optimă”.

Wilson și colaboratorii săi de la Brown University, Universitatea din California, Los Angeles și Princeton au introdus așa-numita „regulă a celor 85 de procente” după ce au efectuat o serie de experimente cu învăţare automată prin inteligenţă artificială, în care au predat calculatoarelor sarcini simple, cum ar fi clasificarea diferită a modelelor într-una din două categorii sau clasificarea fotografiilor cifrelor scrise de mână în numere pare și impare sau în numere mici și mari.

Calculatoarele au învăţat cel mai rapid în situaţiile în care dificultatea a fost astfel încât au răspuns cu o precizie de 85%. „Dacă aveţi o rată de eroare de 15% sau o precizie de 85%, maximizaţi întotdeauna rata de învăţare în aceste sarcini cu două alegeri”, a spus Wilson.

Atunci când cercetătorii au analizat studiile anterioare de învăţare a animalelor, au descoperit că regula de 85% este valabilă și în aceste cazuri, a spus Wilson.

Când ne gândim la modul în care învaţă oamenii, regula de 85% s-ar aplica cel mai probabil la învăţarea perceptivă, în care învăţăm treptat prin experienţă și exemple, a spus Wilson. Imaginaţi-vă, de exemplu, un radiolog învăţând să diferenţieze între imaginile cu tumori și cele cu formaţiuni ne-tumorale. „Te pricepi să-ţi dai seama că există o tumoră într-o imagine în timp și ai nevoie de experienţă și de exemple pentru a te perfecţiona”, a spus Wilson.

„Poţi primi cazuri ușoare și cazuri dificile și cazuri intermediare. Dacă ai numai cazuri ușoare, obţii acurateţe de 100% tot timpul, dar nu mai rămâne nimic de învăţat. Dacă ai numai cazuri grele, ai avea dreptate în 50% dintre cazuri și tot nu ai învăţa nimic nou. Dacă în schimb primești cazuri medii ca dificultate, poţi intra în acel lod de echilibru, în care profiţi cel mai mult de informaţia care îţi parvine.”

Întrucât Wilson și colaboratorii săi au experimentat doar cu sarcini simple în care exista un răspuns clar corect, cercetătorii nu au concluzionat atât de departe încât să spună că elevii ar trebui să ţintească notele de 8 la școală.

Cu toate acestea, Wilson crede că ar putea exista unele lecţii priovitoare la educaţie care merită să fie explorate în continuare. „Dacă iei cursuri care sunt prea ușoare și iei numai 10 tot timpul, atunci probabil că nu vei ieși la fel de câștigat ca o persoană care se luptă, la cursuri dar reușește să ţină pasul”, a spus el. „Sperăm să putem extinde această lucrare și să începem să vorbim despre forme mai complexe de învăţare.”

Alina Kartman
Cu peste 10 ani de experiență în presa online din România, Alina Kartman face parte din echipa permanentă de redactori ST.