Deși produsele pe bază de plante sunt considerate nu doar benefice pentru sănătate, dar și sigure, din cauză că au ingrediente naturale, conţinutul lor este adesea falsificat și chiar primejdios, arată un studiu al unui cercetător român.
În cadrul acestui studiu, cercetătorul Mihail Cristin Ichim a testat amprenta ADN a 5.957 de produse din plante (de la tincturi și ceaiuri la uleiuri esenţiale, pulberi și tablete) provenind din 37 de ţări, pornind de la ingredientele enumerate pe etichetă. Într-un proiect separat, au fost testate 202 suplimente alimentare din ţări europene (România, Norvegia, Cehia, Franţa, Italia, Spania, Polonia, Marea Britanie sau Germania), 70 de produse din România fiind verificate în laboratorul din Piatra Neamţ al INCDSB.
Cercetătorul a constatat că, la nivel global, 27% dintre produsele pe bază de plante erau adulterate (denaturate), fiind distribuite pe toate continentele. Astfel, cea mai mare proporţie a produselor adulterate s-a înregistrat în Australia (79%), urmată de America de Sud (67%), Europa (47%), America de Nord (33%), Africa (27%) și Asia (23%). Dintre ţările studiate, Brazilia a condus clasamentul produselor de bază de plante adulterate (68%), fiind urmată de Taiwan (32%), India (31%) și SUA (29%).
În acest gen de produse au mai fost identificate substanţe contaminante sau reziduuri nocive, precum praf, polen, insecte, rozătoare, paraziţi, microbi, ciuperci, mucegaiuri, micotoxine, pesticide, bifenili policloruraţi (PCB), metale grele toxice, radioactivitate, impurităţi, reziduuri de solvenţi, medicamente cu prescripţie medicală sau ilegale, iar consumul suplimentelor adulterate s-a soldat cu o listă lungă de efecte secundare grave, printre care meningită, otrăvire cu arsenic, plumb sau mercur, malignităţi, comă, hemoragie intracerebrală și chiar deces.
După verificarea suplimentelor alimentare vândute în România, cercetătorul a constatat că 94% erau adulterate, fiind neconforme cu ceea ce se menţiona pe etichetă.
„Răspândirea falsurilor la nivel mondial reprezintă o ameninţare serioasă pentru bunăstarea şi siguranţa consumatorilor, în ciuda beneficiilor pentru sănătate pretinse sau aşteptate de la produsele pe bază de plante”, avertizează studiul.
„Când am căutat într-un produs (ceai), care trebuia sa fie monocomponent (un singur ingredient, conform etichetei), nu am găsit nici măcar o moleculă din ADN-ul acelei specii, în schimb am găsit multe alte specii, unele asemănătoare speciei căutate (substituirea unei specii medicinale, mai scumpe, mai greu de găsit și recoltat cu una fără proprietăţi medicinale, comună, care poate fi recoltată de peste tot, cu preţ mic), unele fără nicio legătură cu specia căutată sau specii de umplutură”, a declarat cercetătorul, avertizând că, în aceste condiţii, nu există nici urmă de acţiune medicinală benefică în produsul respectiv.
