Studiu: Școlile religioase au rezultate mai bune decât cele de stat

32

Școlile private religioase au rezultate mai bune decât cele publice, iar școlile finanţate din bugetul de stat nu prezintă rezultate mai bune decât cele publice obișnuite, arată un studiu realizat de William Jeynes, profesor de Educaţie la California State University și, totodată, membru al Institutului Witherspoon de la Princeton, conform Christian Post.

Jeynes a descoperit că elevii școlilor religioase, în marea majoritate creștine, sunt cu un an în avans faţă de elevii din școlile publice și din cele finanţate de stat.

Autorul studiului a identificat mai multe motive pentru care școlile religioase au rezultate mai bune. În primul rând, la școlile religioase, elevii sunt încurajaţi să-și aleagă cursuri dificile mult mai des decât în cazul celorlalte școli, în baza unei atitudini pozitive de imitare a lui Dumnezeu, care „nu face nimic de slabă calitate". De asemenea, școlile religioase manifestă așteptări mai mari de la elevi, transmiţându-le mesajul că au abilităţile necesare pentru a fi admiși în învăţământul superior.

În plus, în școlile religioase, părinţii sunt mult mai implicaţi în educaţia copiilor lor, unele astfel de școli chiar cerându-le părinţilor să semneze un consimţământ privind această implicare.

Un alt aspect descoperit de Jeynes este că decalajul de rezultate între elevii defavorizaţi (prin sărăcie, rasă, clasă socială) și cei avantajaţi e mult mai redus în cazul școlilor religioase decât în cazul celorlalte școli.

Nu în ultimul rând, Jeynes a descoperit că diferenţele privind comportamentul sunt chiar mai mari decât cele academice. Elevii din școli religioase manifestă mai mult respect faţă de profesori și sunt mult mai puţin predispuși să fie suspendaţi, să fie implicaţi în bătăi, să se drogheze sau să comită acte de agresiune.

Rezultatele cercetării au fost publicate în vol. 87, numărul 3 al Peabody Journal of Education, sub titlul „O meta-analiză privind efectele și contribuţiile școlilor publice, a celor finanţate de stat și a celor religioase asupra rezultatelor elevilor". Jeynes a folosit o metodă numită „meta-analiză", prin care a combinat rezultele a 90 de studii ce au măsurat nu doar performaţele elevilor, ci și calitatea profesorilor.