Victoria activiştilor gay le dă speranţe militanţilor pro-poligamie

156

Decizia de miercuri a Curţii Supreme în favoarea căsătoriilor gay a fost întâmpinată cu mare entuziasm de activiștii poligamiei din SUA, care văd în victoria activiștilor gay un pas crucial către o acceptare inevitabilă a poligamiei.

„Am fost foarte încântată [după această decizie]. […] Familia nucleară, alcătuită dintr-un tată, o mamă și doi sau trei copii, nu mai constituie o majoritate", afirmă Anne Wilde, o activistă vocală a poligamiei, citată de Buzzfeed. „Acum, copiii sunt îngrijiţi de bunici, părinţi singuri sau părinţi gay. […] Se pare că, dacă tot mai multe persoane acceptă căsătoriile gay, urmează ca și căsătoriile poligame să nu mai fie criticate atât de mult", adaugă ea.

„Suntem foarte fericiţi cu această decizie", afirmă și Joe Darger, un adept al poligamiei din statul Utah. „Cred că, în sfârșit, [Curtea Supremă] a făcut un pas în corectarea unei anumite inegalităţi, iar acest lucru va avea un impact și asupra noastră", adaugă el.

Susţinătorii căsătoriei tradiţionale, precum realizatorul de emisiuni radio, Bryan Fischer, sunt de acord: „Declararea neconstituţionalităţii DOMA [Legii pentru Protecţia Actului Căsătoriei] a făcut ca normalizarea poligamiei, pedofiliei, incestului și bestialităţii să fie inevitabile. E doar o chestiune de timp".

Judecătoarea Sonia Sotomayor, de la Curtea Supremă, împărtășește acest raţionament. „Dacă spui că, în fond, căsătoria e un drept fundamental, ce restricţii din partea statului ar mai putea exista vreodată? […] Adică, ce se întâmplă cu restricţiile privind numărul persoanelor care se pot căsători între ele, cu legile privind incestul? Ce mai rămâne?", se întreabă ea, citată de Christian Post.

Argumente pro-poligamieDeși unii activiști ai căsătoriilor gay au căutat să se distanţeze de poligami, afirmând că argumentul „pantei alunecoase" e un mit, alţii au abandonat această poziţie. Într-un articol intitulat „Legalizaţi poligamia!", scris pentru publicaţia Slate, jurnalista Jillian Keenan militează în favoarea legalizării poligamiei, argumentând că această practică „nu e nici mai bună, nici mai rea decât căsătoria homosexuală"; în același timp, adaugă ea, „căsătoria dintre doi adulţi care-și dau consimţământul nu e mai mult sau mai puţin „corectă" decât căsătoria dintre trei (sau patru, sau șase) adulţi care-și dau consimţământul".

În plus, susţine ea, majoritatea familiilor poligame sunt motivate de credinţe religioase, precum în cazul mormonilor fundamentaliști sau în cazul Islamului, iar „atâta vreme cât părţile implicate sunt adulţi, cu drepturi legale de a semna contracte de căsătorie, nu există niciun motiv constituţional pentru care n-ar putea să-și exprime această credinţă în privinţa căsătoriei". Nu în ultimul rând, afirmă ea, „legalizarea căsătoriilor poligame ar fi benefică și familiilor de imigranţi, unele dintre care au căsătorii poligame legale în ţările lor de origine, însă acestea se dezmembrează în timpul procesului de imigraţie".

Unde e limita?Numeroși susţinători creștini ai căsătoriei tradiţionale au indicat în ultimii ani conexiunea dintre redefinirea nebiblică a căsătoriei și practicile mai dificil de apărat, precum poligamia, căsătoria cu propria persoană și chiar desfiinţarea căsătoriei.

„Redefinirea căsătoriei nu are un punct logic de oprire. Logica ei conduce de fapt la eliminarea căsătoriei ca instituţie legală. Acest lucru va face rău femeilor, copiilor și societăţii în ansamblu", afirmă Ryan Anderson, cercetător la The Heritage Foundation.