Românii sacrifică familia pentru job

611

Peste 90% dintre angajaţii români au un program de lucru rigid, aceasta fiind caracteristica principală a muncii în România. Consecinţele se resimt asupra vieţii de familie şi în plan demografic.

Concluziile reies din studiul „Reconcilierea vieţii de familie cu cea profesională”, realizat de Institutul Naţional de Statistică.

Doar 9,4% dintre angajaţii români beneficiază de diverse forme de flexibilitate a programului de muncă. Studiul a arătat, de asemenea, că proporţia femeilor care muncesc cu program fix este mai mare decât cea a bărbaţilor: 91,6% la femei, faţă de 89,4% la bărbaţi.

„Având în vedere rolul tradiţional al femeilor de îndeplinire a sarcinilor familiale, acestea sunt categoria de populaţie cea mai afectată de dificultatea de a împăca viaţa de familie cu locul de muncă în economia remunerată”, a declarat sociologul Raluca Popescu.

Statele europene dezvoltate susţin femeile care au obligaţii familiale şi care doresc, totodată, să fie implicate în piaţa muncii prin oferirea unor alternative: joburi part-time sau program de muncă flexibil. În România, aceste alternative nu prea există. Joburile part-time sunt slab remunerate, nici nu sunt asociate cu o bună protecţie a angajatului la locul de muncă, notează adevarul.ro.

„În consecinţă, familiile din România, în special femeile, se confruntă cu o situaţie extrem de dificilă. Ele pendulează între responsabilităţile faţă de copii sau vârstnici și treburi gospodărești, nepermiţându-și să apeleze la servicii specializate din lipsă de bani, și locul de muncă cu solicitări rigide, fără să își poată ajusta programul de lucru. Supraaglomerarea femeii cu sarcini reprezintă probabil cea mai răspândită consecinţă. Femeia are în fond două servicii, unul pe piaţa muncii şi altul acasă”, consideră Raluca Popescu.

Consecinţele acestei stări de fapt sunt implicarea slabă în viaţa de familie şi performanţele slabe pe piaţa muncii. Există chiar şi consecinţe în plan demografic. Familiile prinse în angrenajul social care nu le oferă prea mult timp pentru viaţa de familie decid să amâne momentul când vor avea copii, să aibă un singur copil sau să nu aibă copii. „Scăderea natalităţii şi menţinerea acestui fenomen la un nivel redus are în primul rând cauze economice. Tinerii care ar vrea să facă un copil se gândesc înainte la ratele din bancă şi la siguranţa locului de muncă şi, în consecinţă, renunţă. Prin comparaţie, în comunism, tinerii casătoriţi primeau un apartament odată cu repartiţia, iar dacă aşteptau un al doilea copil se puteau muta într-un apartament mai mare”, a declarat Marcela Postelnicu, expert al Oficiului de Studii şi Proiecţii Demografice din Institutul Naţional de Statistică, notează romanialibera.ro.

Începând din anul 2000, s-a înregistrat un fenomen de amânare a naşterilor, întrucât femeile din România vor să studieze mai mult şi să aibă o carieră. Din acest motiv, de multe ori relaţiile consensuale sunt preferate în locul căsătoriilor.

Părinţii stresaţi, cu randament scăzut la locul de muncă şi cu copii neglijaţi, de a căror educaţie nu au timp să se ocupe – sunt câteva rezultate ale unei pieţe a muncii destul de rigidă.

Studiul a fost realizat prin intervievarea a 11.326 de persoane cu vârste cuprinse între 15 şi 64 de ani.