România a cerut permisiunea să reia cultivarea OMG

29

Ministerul român al Agriculturii a înaintat o cerere către Comisia Europeană, în care solicită permisiunea să reia cultivarea organismelor modificate genetic.

Un document cuprinzând rapoarte ştiinţifice ale Academiei Române, precum şi solicitări din partea fermierilor români, a fost trimis deja la Bruxelles, potrivit declaraţiilor ministrului Agriculturii, Valeriu Tabără. Acesta a explicat pentru Curierul Naţional, că solicitarea are în vedere, în primul rând, soia modificată genetic.

„Se ştie că soia este o problemă pentru România," a declarat ministrul. „În acelaşi timp, soia se constituie ca o bază importantă de import pentru Uniunea Europeană. Sunt aproape 40 de milioane de tone importate anual, din care peste 90% este soia – care provine din zonele în care se cultivă soia să spunem obţinută prin inginerie genetică sau prin tehnici superioare de ameliorare," a mai spus Valeriu Tabără.

Producătorii agricoli văd o pierdere în menţinerea interdicţiei privind cultivarea OMG în România. „Pierdem enorm şi vom continua să pierdem, pentru că noi importăm ceva ce putem produce," este de părere Marcel Cucu reprezentantul Ligii Producătorilor Agricoli (LAPAR). Potrivit acestuia, pierderile anuale se ridică la peste 1 miliard de euro, iar „fiecare an pierdut este o pierdere dublă pentru agricultura românească," susţine reprezentantul LAPAR.

„Ar trebui să nu mai aplecăm urechea la toţi precum că aceste produse nu ar fi sănătoase," a mai spus Cucu, subliniind totodată că producţia de soia modificată genetic a fost o afacere importantă în România. „Peste 300.000 de hectare erau cultivate înainte de a fi interzis, iar producţia atingea chiar un milion de tone pe an. Era o producţie serioasă şi ar fi şi acum dacă ar fi permisă," consideră Marcel Cucu.

Despre avantajele economice ale reluării cultivării de soia modificată genetic vorbeşte şi preşedintele Uniunii Naţionale a Patronatelor cu Capital Privat din România (UNPCPR), Costel Olteanu. Acesta susţine că recultivarea OMG ar putea avea un efect combustibil pentru economia românească. „Biotehnologiile pot aduce prosperitate în exploataţiile agricole din România şi cultivarea soiei poate avea efecte pozitive asupra preţului din pieţe al hranei," apreciază Costel Olteanu. „Dacă producem soia în România, ea automat va fi mai ieftină decât cea importată şi astfel vom putea ţine şi preţurile pe loc. Poate nu vor scădea, dar măcar nici nu vor mai urca," estimează preşedintele UNPCRR.

Pentru companii, cultivarea OMG se vede strict prin prisma relaţiei cheltuieli-profit. Nicolae Ştefan, preşedintele Federaţiei Agrostar, declara pentru Daily Business că „atâta timp cât 70-80% din furajele consumate de animalele din România vin din import, iar mare parte din furaje sunt modificate genetic, de la soia, la porumb, mălai etc, este greu să produci totul ecologic." Mai mult, preşedintele Agrostar susţine că „dacă ai folosi numai furaje eco, preţul produsului final ar fi mult mai mare, iar falimentul te-ar aştepta la uşă."

Ecologiştii susţin însă că problema trebuie evaluată şi pe alte dimensiuni. „Principalele noastre îngrijorări sunt legate de noile studii ştiinţifice, independente, care au ieşit la lumină şi (…) care de exemplu în cazul porumbului modificat genetic arată toxicitate pentru organele interne, rinichi şi ficat, la animalele testate," a explicat pentru RFI preşedintele organizaţiei Agent Green, Gabriel Păun.

În iulie 2010, Comisia Europeană a prezentat un pachet de propuneri legislative printre care se află şi solicitarea ca statele membre să aibă autonomie în decizia de a autoriza, restricţiona sau intezice cultivarea de organisme modificate genetic. Potrivit propunerii, statele membre nu vor fi nevoite să solicite aprobare din partea CE în ceea ce priveşte decizia de cultivare OMG, însă vor trebui să anunţe celelalte state şi CE, cu o lună înainte de adoptarea acestei decizii.