Un proiect legislativ vrea reglementarea „recunoștinţei între generaţii”

128

Un proiect de lege depus de 73 de parlamentari români propune sancţionarea prin lege a copiilor majori care nu își susţin financiar părinţii inapţi de muncă. Obligaţia nu se referă doar la părinţii naturali, ci și la părinţii vitregi, la bunici și la străbunici. Aceeași lege prevede ca bunicii să fie obligaţi să întreţină „nepoţii minori care necesită sprijin material, aflaţi în imposibilitatea întreţinerii lor de către părinţi”.

„Ne aflăm într-o lume în care normele morale se dovedesc a nu mai fi suficiente pentru a crea obligaţii reciproce între oameni, nici chiar între membrii aceleiaşi familii, dezumanizarea sub influenţa banilor, egoismul şi lupta pentru dobândirea averilor create prin munca părinţilor şi bunicilor determinându-i pe tineri să uite că au şi nu numai drepturi”, se spune în expunerea de motive a „Legii recunoştinţei între generaţii”.

Marea migraţie a forţei de muncă tinere din România, spre state din vestul Europei, îndeosebi după aderarea ţării noastre la Uniunea Europeană, are un impact economic, social şi uman incalculabil, efectele negative încep deja să se manifeste, cu deosebire asupra persoanelor vârstnice, aflate la capăt de drum, fără putere şi, în cele mai multe cazuri, bolnave şi lipsite de sprijinul şi de afecţiunea copiilor sau a nepoţilor.

Sunt tot mai numeroase cazurile de bătrâni abandonaţi în România, care nu invocă neapărat lipsa mijloacelor materiale pentru subzistenţă, dar care nu au mai fost vizitaţi de copii sau de nepoţi de ani de zile.

Aplicarea de rele tratamente copilului minor sau abandonarea acestuia de către părinţi se pedepseşte cu închisoarea, conform Codului Penal, mergând până la decăderea din drepturile părinteşti. Oare a avea grija unui bătrân cu pensie şi cu diverse proprietăţi este mai greu decât creşterea şi educarea unui copil până la 26 de ani, fără venituri şi fără proprietăţi, sau e vorba de o discriminare? Atunci de ce să privim diferit cele două perioade din viaţa unui om?

Dumitru Gherman, iniţiatorul proiectului de lege, spune că „la baza acestei propuneri stă o declaraţie a Consiliului UE, a PE, din 2012, an care a fost desemnat, ca să citez exact, «anul european al îmbătrânirii active și al solidarităţii între generaţii». Deci aceste idei circulă în toata Europa.”

În proiectul de lege sunt prevăzute și sancţiuni. „Fapta unei persoane care încalcă cu vinovăţie prevederile prezentei legi constituie infracţiune și se sancţionează conform Articolului 305 din Codul Penal.” Articolul 305 se referă într-adevăr la abandonul în familie și la infracţiuni contra familiei, dar este articolul din vechiul Cod Penal, remarcă Hotnews. În noul Cod Penal, Articolul 305 se referă la „neglijenţa în păstrarea informaţiilor – infracţiuni de serviciu”.

Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR, spune că proiectul de lege prin care copiii să fie obligaţi să-și întreţină părinţii și bunicii arată până unde poate merge o democraţie dacă nu este condusă de principii descoperite, nu inventate, a căror validitate a fost demonstrată în practică, în sute sau mii de ani. În opinia consilierului guvernatorului BNR, „autorii consideră fie că statul român nu are capacitatea de a face acest lucru, fie că nu are datoria de a face acest lucru, acest din urmă aspect intrând în contradicţie cu esenţa doctrinei social-democrate a partidului din care iniţiatorii fac parte”.

Câteva persoane intervievate pe stradă de Digi24 s-au arătat siderate de proiectul legislativ. „Așa cum și bunicii, și părinţii i-au crescut fără obligaţii, și ei trebuie să aibă grijă de ei. Chiar lege să dea? Eu zic că e o datorie morală”, spunea una dintre persoanele intervievate. „Mi s-ar părea normal ca părinţii să aibă și ei o pensie demnă de urmat. Dar să atârne la buzunarul copilului mi se pare absurd”, aprecia un alt trecător.

O documentare Hotnews a descoperit că legi similare sunt active și în alte ţări, cele mai multe asiatice, dar și în câteva state americane (însă sistemul american de pensii este în întregime privat). „În general, asemenea legi nu sunt eficiente”, arată Dan Popa în documentarea sa. „Nu s-au constatat creșteri ale volumelor de plăţi către seniori. Pe scurt, cine a dorit și a putut să își ajute părinţii a făcut-o și înainte de apariţia legii. Cine nu a avut de unde plăti, nu o face nici constrâns de lege.”