Una din cinci persoane la nivel global consideră că femeile sunt inferioare bărbaţilor și ar trebui să stea acasă, precum și că bărbaţii sunt mai capabili la locurile de muncă și la studii, relevă un studiu realizat de Institutul Ipsos MORI și dat publicităţii în ajunul Zilei Internaţionale a Femeii.

Una din cinci persoane la nivel global consideră că femeile le sunt inferioare bărbaţilor și că ar trebui să stea acasă, dar și că bărbaţii sunt mai capabili la locurile de muncă și la studii, relevă un studiu realizat de Institutul Ipsos MORI și dat publicităţii în ajunul Zilei internaţionale a femeii.

Cercetătorii au intervievat 17.550 de persoane și au constatat că, deși aproape toate au fost de acord că bărbaţii și femeile ar trebui să aibă drepturi egale, totuși trei din patru respondenţi consideră că femeile se confruntă în continuare cu inegalitate socială, politică și financiară. „Este încurajator faptul că majoritatea bărbaţilor și femeilor la nivel global cred în egalitatea de șanse, (…) însă, în același timp, majoritatea consideră că nu putem vorbi încă de o reală egalitate a drepturilor”, a comentat Kully Kaur-Ballagan, director al Ipsos MORI, citat de Reuters.

Sondajul, realizat în rândul adulţilor cu vârsta până în 65 de ani, din Australia, Argentina, Belgia, Brazilia, Canada, China, Franţa, Marea Britanie, Germania, Ungaria, India, Italia, Japonia, Mexic, Peru, Polonia, Rusia, Serbia, Africa de Sud, Coreea de Sud, Spania, Suedia, Turcia și Statele Unite ale Americii, atestă că majoritatea recunosc existenţa unei inegalităţi în ţările de provenienţă, cu excepţia Rusiei, unde numai 42% susţin acest fapt.

Poate că partea cea mai surprinzătoare, conform IPSOS, este că 25 de procente dintre cei intervievaţi consideră că bărbaţii sunt mai capabili decât femeile să facă anumite lucruri în societate, să muncească, să câștige bani și să predea. În anumite spaţii geografice, statisticile indică o situaţie mult mai rea. Astfel, aproximativ jumătate dintre respondenţii din China, Rusia și India au fost de părere că bărbaţii le sunt superiori femeilor și mai buni la a câștiga bani și a obţine performanţe școlare.

În medie, una din cinci persoane estimează că femeile le sunt inferioare bărbaţilor și că acestea nu ar trebui să aspire să facă nimic în afara gospodăriei (18%, respectiv 17%). În consecinţă, 40% dintre femei au subliniat că nu au percepţia egalităţii și nici nu simt că beneficiază de „libertatea împlinirii viselor și aspiraţiilor”. Pe de altă parte, în 24 de ţări (printre ele se regăsesc Brazilia, Canada, Rusia, Marea Britanie, India și Suedia) peste jumătate dintre intervievaţi s-au descris ca „feminiști”, dar un sfert s-au declarat „speriaţi” să-și susţină opiniile în favoarea drepturilor femeilor.

„Egalitatea dintre femei și bărbaţi este unul dintre obiectivele Uniunii Europene”, se menţionează într-un document din anul 2016 publicat pe site-ul Parlamentului European. Conform documentului, Uniunea are sarcina de a elimina inegalităţile și de a promova egalitatea între bărbaţi și femei, prin toate activităţile sale (concept cunoscut și sub numele de ,,integrarea dimensiunii de gen”). În această direcţie, în 2006 Parlamentul și Consiliul European au înfiinţat Institutul European pentru Egalitatea de Gen, cu sediul la Vilnius, în Lituania.

Totuși, în ciuda unei tendinţe generale către o mai mare egalitate în societate și pe piaţa muncii, progresele în eliminarea inegalităţilor de gen rămân lente. Este un fapt recunoscut de Comisia Europeană, care, pe site-ul propriu, menţionează că media UE de ocupare a forţei de muncă este de 75,8% pentru bărbaţi și de 62,5% pentru femei. De asemenea, aproape 60% dintre absolvenţii de facultate din UE sunt de gen feminin, dar reprezintă mai puţin de 33% dintre oamenii de știinţă și inginerii din toată Europa. Aceste diferenţe pot fi observate și în ceea ce privește aspectul financiar. Astfel, femeile din Uniunea Europeană câștigă în medie cu 16% mai puţin decât bărbaţii pentru fiecare oră lucrată. UN Women, entitatea ONU pentru egalitatea de gen, consideră decalajul salarial dintre bărbaţi și femei drept „cel mai mare jefuitor” al femeilor. De asemenea, potrivit unui studiu pe 2016 al Forumului Economic Mondial, dacă ritmul actual de reducere a decalajului se menţine, egalitatea economică între bărbaţi și femei va fi atinsă abia în 170 de ani.

Chiar și unii lideri de ţară susţin că aceasta ar trebui să fie, de fapt, normalitatea. De exemplu, președintele turc a afirmat că bărbaţii și femeile nu pot fi trataţi egal „pentru că acest lucru este împotriva naturii umane”. A argumentat susţinând că „obiceiurile lor și aspectul lor fizic sunt diferite, nu poţi pune pe picior de egalitate o femeie care îţi alăptează copilul și un bărbat”. Mai mult de atât, a făcut trimitere la trecutul recent, considerând că „nu poţi cere unei femei să facă toate tipurile de muncă pe care le face un bărbat, cum a fost cazul în regimurile comuniste”. Erdogan nu are o poziţie unică în această privinţă. O percepţie similară a exprimat-o și patriarhul Chiril al Moscovei, care a susţinut că „feminismul este periculos”, atâta timp cât „bărbatul se ocupă de lucrurile de afară, el trebuie să lucreze, să câștige bani, în timp ce femeia trebuie să aibă grijă de interior, acolo unde sunt copiii săi”.

În cazul acestor două declaraţii este evident substratul religios, tradiţional, al vieţii de familie, ceea ce poate explica perspectiva diferită de a vedea lucrurile în privinţa egalităţii de gen. În schimb, nu lipsesc din peisaj și afirmaţiile și cuvintele jignitoare fără conexiuni religioase, venite din partea unor politicieni care nu au ezitări în a-și exprima percepţiile chiar în spaţiul public. Așa a fost situaţia recentă a eurodeputatului de extremă dreapta Janusz Korwin-Mikke, care a stârnit controverse pentru afirmaţiile sale făcute în plenul PE. Deputatul polonez s-a remarcat prin declaraţii insultătoare la adresa femeilor, considerând că „femeile trebuie să câştige mai puţin decât bărbaţii pentru că sunt mai slabe, mai mici şi mai puţin inteligente”. Opiniile sale au fost rapid combătute de o membră a PE.