Fenomenul Schadenfreude: suferinţa care generează satisfacţie

256

Chiar dacă cei mai mulţi dintre noi nu am recunoaște-o, simţim o anumită plăcere atunci când persoanele pe care le invidiem suferă. De fapt, această reacţie este atât de des întâlnită, încât sociologii i-au pus un nume specific: Schadenfreude (în limba germană). Mai mult chiar, oamenii de știinţă încearcă să descopere dacă nu cumva această reacţie are un suport biologic primar, dacă nu cumva este instinctivă.

O cercetare recentă, condusă de Susan Fiske, profesor la Universitatea Princeton, a urmărit să exploreze această ipoteză prin mai multe experimente care au evaluat gradul de plăcere al subiecţilor, în diferite situaţii. Fiske a venit cu ideea studiului, informează dailymail.co.uk, după ce a observat modul în care suporterii se bucurau de înfrângerea echipei rivale, în cadrul competiţiilor sportive.

Subiecţilor le-au fost arătate fotografii cu oameni în posturi asociate cu diferite stereotipuri: persoane în vârstă (milă), studenţi (mândrie), dependenţi de droguri (dezgust) şi persoane înstărite (invidie). Acestor fotografii le-au fost apoi atașate istorii obișnuite, din viaţa de zi cu zi, iar subiecţii au fost întrebaţi în ce mod aflarea acestor asocieri le schimbă starea de spirit. Oamenii de știinţă le-au înregistrat, în tot acest timp, expresia feţei.

Rezultatele au arătat că oamenii se bucurau sincer de nefericirea celor pe care îi invidiau – cum ar fi persoanele înstărite. „Deoarece oamenilor nu le place să recunoască faptul că resimt invidie sau Schadenfreude, aceasta a fost cea mai bună metodă de a obţine asemenea reacţii, iar în experiment am reuşit să captăm bucuria răutăcioasă la nivel visceral", a declarat Susan Fiske.

Coautoare a studiului, Mina Cikara, asistent de cercetare la Universitatea Carnegie Mellon, este convinsă că „o lipsă de empatie nu este întotdeauna patologică. Este un răspuns uman și nu toată lumea experimentează aceasta. Dar o parte semnificativă dintre noi o fac."

În faţa acestor rezultate, cercetătorii s-au întrebat care pot fi cauzele care generează fenomenul plăcerii asociate suferinţei celorlalţi. Un alt studiu a indicat faptul că participanţii cu stimă de sine scăzută au fost mult mai predispuși în a experimenta schadenfreude. „Cred că atunci când ai stima de sine scăzută, vei face aproape orice pentru a te simţi mai bine, iar atunci când ești confruntat cu nenorocirea altora, te vei simţi schadenfreude", a declarat profesorul van Dijk de la Leiden University din Olanda citat de LiveScience. Iar în opinia cercetătorului olandez, fiecare dintre noi experimentează fenomenul de schadenfreude în anumite momente ale vieţii.

Psihologii pun proliferarea invidiei pe seama dezvoltării platformelor sociale. Un studiu realizat de două universităţi din Germania arată că invidia este extrem de des întâlnită pe cea mai mare reţea de socializare, ce numără peste un miliard de utilizatori. Potrivit studiului amintit, mărturiile ilustrate ale vacanţelor prietenilor, ale succeselor din diverse domenii şi pozele idilice de familie postate pe Facebook au efecte secundare asupra utilizatorilor: le declanşează sentimente de nefericire şi de singurătate şi, în mod direct, invidie agresivă. „Suntem uimiţi de numărul mare de oameni care au rămas cu un gust amar din cauza Facebook-ului, invidia făcându-i să se simtă singuri, frustraţi şi furioşi", a declarat Hanna Krasnova, cercetător la Universitatea Humboldt din Berlin.