O istorie prea puţin cunoscută, o mărturie vie că bogăţia sufletească poate să o îngenuncheze pe cea materială este ilustrată de unul dintre cele mai prolifice destine ale secolului al XIX-lea: Florence Nightingale.
„Doamna cu lampă“ sau „îngerul păzitor“, cum a fost supranumită, s-a născut în 1820, într-o familie înstărită din Marea Britanie. Deşi familia visa că ea va fi o viitoare doamnă în societatea burgheză a vremii, Florence a avut idealuri diferite pentru viaţa ei. În 1837, Florence nota în însemnările personale: „Dumnezeu mi-a vorbit şi m-a chemat în serviciul Lui.“ Animată de dorinţa de a-şi ajuta semenii, tânăra a decis să urmeze cursuri de specialitate pentru a deveni infirmieră. Hotărârea a fost aspru criticată de familia sa, întrucât, în perioada victoriană, infirmierele erau desconsiderate de burghezie.
Simţind însă că misiunea sa este de inspiraţie divină, Florence Nightingale a luat în mâini frâiele propriei vieţi şi, în ciuda dezaprobărilor şi a ironiilor, a început să se documenteze serios pe tema asistenţei medicale şi să viziteze spitale europene.
„Nu a existat niciodată vreo neclaritate în planurile mele sau cu privire la lucrarea
lui Dumnezeu pentru mine.” Florence Nightingale
În timpul Războiului din Crimeea (1854-1856), a fost trimisă de guvernul britanic, împreună cu alte 38 de infirmiere instruite chiar de ea, pentru a îngriji răniţii de pe front. A fost momentul de debut al unei revoluţii a sistemului sanitar modern, revoluţie a cărei scânteie şi spirit însufleţitor a fost Florence Nightingale. Inspirată şi motivată de ceea ce a văzut pe frontul din Crimeea, Florence a scris peste 200 de rapoarte, cărţi şi monografii menite să impulsioneze dezvoltarea unui mediu spitalicesc mai eficient şi mai sigur.
Ideile, studiile şi reformele ei s-au răspândit treptat în Elveţia, Germania, Canada, SUA, India şi Australia. Ambiţia şi priceperea cu care era înzestrată au ajutat-o să pună la punct o serie de instituţii de tratament dotate sanitar şi cu personal de specialitate, pregătit să intervină în orice situaţie.
În 1860, Nightingale a pus bazele primei şcoli de asistente medicale din lume, ale cărei cursuri se desfăşurau în cadrul Spitalului „St. Thomas“ din Londra. Un an mai târziu, a fondat prima şcoală de moaşe în cadrul Spitalului Kings College. În lucrarea Notes on Nursing (Observaţii privind îngrijirea bolnavilor), Florence Nightingale a elaborat o ierarhie
revoluţionară pentru vremea aceea cu privire priorităţile unui spital în legătură cu igiena, hrana şi îngrijirea sugarilor, precum şi iluminatul încăperilor în care se aflau bolnavii. Totodată, a pus bazele unui sistem de realizare a statisticilor medicale, utile pentru dezvoltarea unor tratamente mai eficiente. Viziunea sa a schimbat profund abordarea
activităţii din spitale, în secolul al XIX-lea, şi continuă să influenţeze chiar şi azi sistemul
medical.
