Foto+Video: După 24 de ani, Cernobîl rămâne o ameninţare

209

Președintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, avertiza luni, la comemorarea a 24 de ani de la dezastrul nuclear de la Cernobîl, că reactorul rămâne o ameninţare serioasă pentru Europa. Ianukovici declara că aproximativ 2 milioane de oameni încă suferă din cauza radiaţiilor. Numărul acestora ar putea crește, în condiţiile în care măsurile de siguranţă s-au diminuat, scutul în care este încastrat radiatorul se deteriorează, iar lucrările de înlocuire a acestuia sunt în urma programului internaţional.

Centrala de la Cernobîl a fost închisă în anul 2000, după ce s-a renunţat la energia electrică produsă de ultimul reactor aflat în funcţiune. Uzina continuă însă să rămână o ameninţare, fiindcă sarcofagul, care trebuia să acopere aproximativ 200 de tone de magmă radioactivă, s-a fisurat. Problema nu este „urgentă numai pentru Ucraina, ci și pentru vecinii noștri,” a spus președintele ucrainian, subliniind totodată necesitatea unei colaborări între „partenerii, donatorii și toţi vecinii (Ucrainei) în jurul acestei probleme, deoarece este una foarte periculoasă.”

Consecinţele exploziei de la Cernobîl persistă la aproape un sfert de secol de la data accidentului. ONU publica în 2005 un bilanţ conform căruia 4000 de oameni au murit din cauza cancerelor determinate de contaminarea radioactivă în Ucraina, Belarus și Rusia. Numeroase organizaţii neguvernamentale au contestat însă acest bilanţ, considerând că aproximativ 2,3  milioane de oameni au avut de suferit, numai în Ucraina.

Un studiu citat de Realitatea TV estima că aproape un milion de oameni și-au pierdut viaţa în urma bolilor cauzate de radiaţii. Efectele exploziei de la Cernobîl s-au făcut resimţite și în România. În 1986, românii au aflat despre explozie la cinci zile după aceasta a avut loc, atunci când norul radioactiv ajunsese deja deasupra ţării noastre.