„Mami, am lovit o bătrână cu mașina!”

1939

„Era sâmbătă dimineaţa când am primit un telefon. O voce stinsă m-a întrebat 'ce faci mami?'", își începe povestirea doamna Săraru, una dintre ultimele victime ale tentativelor de înșelăciune prin metoda accidentului, așa cum este denumită această tehnică de către Poliţia Română.

„Dragoș, tu ești? Da mami, eu sunt. Am lovit o bătrână cu mașina pe trecerea de pietoni și e rău de tot la picioare și la cap”, a mai auzit tanti Vivi (cum o numesc vecinii) înainte ca legătura să se întrerupă. Atât a fost de ajuns ca să o arunce într-o stare de confuzie și tulburare, în care nici nu a realizat că în acea zi băiatul ei trebuia să fie acasă sau că vocea de la telefon nu era a lui. Doar îi spunea „mami” și avea vocea sugrumată, ca de frică.

„Mașina e în curte, cum ai avut accident, unde ești?”, l-a întrebat doamna pe cel care sunase pe telefonul fix. Bărbatul de la telefon, care se prefăcea că este fiul ei, Dragoș, a continuat povestea, spunându-i că un prieten l-a rugat să se ducă la București, unde a făcut accident cu mașina acestuia, iar bătrâna fusese transportată la spital. Doamna Săraru a povestit pentru Semnele timpului că a vrut să sune la nepotul ei din București, care era avocat, să îi ajute cu această problemă, dar bărbatul de la telefon se ruga de ea să nu spună nimănui.

Trezit de vocile din casă, al doilea fiu, Codruţ, a venit în camera unde femeia plângea la telefon și i-a spus că Dragoș dormea în camera lui. „Adu-l încoace să îl văd cu ochii mei!” a cerut ea. După ce a apărut Dragoș, părinţii s-au gândit că poate este vorba despre al treilea fiu, Alexandru. „Ești Alexandru?”, a întrebat soţul. „Da, eu sunt”, a răspuns vocea de la telefon. De data aceasta însă, l-au sunat concomitent pe Alexandru la telefon, care nu păţise nimic. Când și-a dat seama că a fost descoperit, escrocul a închis telefonul.

„Ne-am speriat cumplit, am sunat la 112 și doamna care a răspuns ne-a spus că sunt o mulţime de înșelăciuni de genul acesta. Ne-a întrebat dacă a ajuns cumva să ne dea datele unui cont bancar, dar închisese telefonul înainte de a-și spune cerinţele”, a conchis doamna Săraru, recunoscătoare că își luase medicamentele de inimă înainte să răspundă la telefon în acea dimineaţă.

Potrivit inspectorului Marian Popescu, de la Inspectoratul Judeţean de Poliţie Prahova – Compartimentul de Analiză și Prevenire a Criminalităţii, care cunoaște cazul prezentat mai sus, asemenea înșelăciuni se întâmplă peste tot în ţară de câteva luni bune. El a descris pentru Semnele timpului un caz din Breaza, în care un bătrân a fost convins să dea suma de 10.000 de euro, deși fusese informat cu privire la riscuri, atât de către angajatul băncii unde a făcut transferul, dar și de către un poliţist. În aceeași zi a venit să depună plângere la poliţie, după ce fiul lui l-a sunat și l-a convins că a fost înșelat. În același fel, o femeie din Suceava a dat 3.000 de euro, o doamnă din Vâlcea 14.000 de euro, iar o femeie din Olănești, 28.000 de euro, iar acestea sunt doar câteva cazuri. Mai mult decât atât, mai multe persoane din Sălaj au fost înşelate în ultima perioadă de indivizi care se dau drept poliţişti sau având alte calităţi şi care le cer bani pentru a evita întocmirea unui dosar penal pe numele unui membru al familiei, care ar fi produs un accident de circulaţie.

Inspectorul Marian Popescu a explicat pentru Semnele timpului că probleme de asemenea natură au apărut în Prahova cam prin noiembrie anul trecut, și de cele mai multe ori sunt săvârșite de persoane încarcerate deja pentru fapte mai grave. „Există ipoteza că pușcăriaşii schimbă între ei date despre cunoștinţe din afară, numele rudelor acestora și care este viaţa lor, creând teren potrivit pentru a le spune o asemenea poveste, banii urmând a fi transmiși prin servicii de transfer bancar, de cele mai multe ori Western Union. În cele mai multe situaţii, cei care au apelat s-au pretins a fi avocatul celui care a comis accidentul. Aceștia se asigurau că cel apelat nu va contacta persoana implicată în accident, spunându-le că se află în audiere la procuror sau că e posibil ca telefonul să îi fie ascultat și ar încurca situaţia dacă l-ar contacta direct”. Situaţiile de genul celei prin care a trecut Tanti Vivi, în care apelantul folosea aceleași apelative pe care le folosește fiul ei, Dragoș, sunt încă în stadiul de documentare.

Pe lângă breșele din sistemul de securitate al penitenciarelor, o altă problemă ar fi că sistemul judiciar nu permite cumulul pedepselor, ci se acordă pedeapsa pentru cea mai gravă faptă. „Deci, dacă ești încarcerat pentru tâlhărie, ai toate șansele să nu primești niciun spor la pedeapsă dacă ești prins cu o înșelăciune. Cei care ridică banii sunt din afara penitenciarului, dar sunt cercetaţi doar pentru complicitate la înșelăciune. Și dacă pentru autor nu prea se dau pedepse privative de libertate cu executare, ci mai mult cu suspendare, eventual pedepse mici cu executare, pentru complice e și mai greu să fie închis”, a explicat inspectorul Popescu.

Alte scheme de înșelătorie la care să fiţi atenţi

Înainte de această schemă, era la modă metoda prin care victima era anunţată că a câștigat un premiu sau o moștenire dintr-o ţară îndepărtată, chiar din Africa. Dar pentru a intra în posesia banilor, trebuia achitată, cu titlu de comision, o sumă de bani. Poliţia Română a desfășurat mai multe campanii locale pentru a avertiza oamenii cu privire la aceste scheme. Inspectoratul Judeţean de Poliţie Prahova a pus la dispoziţia Semnele timpului un material realizat în acest scop, care explică ce fel de oameni sunt acești escroci, cum acţionează și cum să ne ferim de ei.

Ei sunt de două tipuri: cei care preferă utilizarea telefonului şi a mijloacelor de comunicare electronică și cei care preferă contactul faţă în faţă cu victimele lor.

Autorii din prima categorie se disting prin următoarele :- Solicită sume mari sau foarte mari de bani; – Determină viitoarea victimă să facă o serie de demersuri în locuri diferite sau în aceleaşi locuri dar în mod repetat; – Solicitările escrocilor sunt scurte în exprimare (cu legendă scurtă credibilă), dar cererile sunt aproape imposibile: sume foarte mari de bani livrate într-un timp foarte scurt; – Utilizarea telefonului şi a mijloacelor de comunicare electronică elimină posibilitatea ca escrocul să fie recunoscut de către partea vătămată; – Utilizarea telefonului şi a mijloacelor de comunicare electronică permite escrocului să mintă credibil; – NOU acum este modul de acţiune prin care escrocii se folosesc de emoţiile, afectele şi vulnerabilităţile victimelor lor prin simpla auzire a vocii şi prin câteva afirmaţii prin care, folosind puternice imagini emoţionante de genul „copilul dvs. a avut un accident grav”, ele frâng vigilenţa şi dizolvă orice raţionament logic al victimelor; – Scenariile pe care le folosesc sunt foarte plastice, sugestive şi prescriu moduri „normale” de acţiune.

Exemplu: Un bărbat a sesizat faptul că a fost contactat pe telefonul fix de către mai multe persoane care i-au spus că sunt reprezentanţi ai unei firme de telefonie şi ai unei bănci comerciale şi că el este câştigătorul unui premiu de la jocul Bingo. Acestuia i s-a solicitat în repetate rânduri, ca, pentru a intra în posesia premiului în valoare de 130.000 lei, să cumpere mai multe cartele reîncărcabile de telefonie mobilă în valoare de 3.600 lei. Acesta a acceptat şi a cumpărat cartelele transmiţând codurile de reîncărcare la numerele de telefon care i s-au comunicat. În continuare i s-a solicitat să se deplaseze la acea bancă X pentru a ridica premiul, dându-i-se un nume al unei persoane de contact. Atunci acesta a realizat că persoana nu există şi că a fost înşelat.

Morala: – Fiţi atenţi atunci când sunteţi abordaţi de mai multe persoane!

– Ideal ar fi să nu aveţi niciun fel de comunicare cu escrocii. Deci, cu cât staţi mai mult de vorbă cu ei, cu atât creşte şansa de a fi păcălit.

– Nicio firmă de telefonie nu vă cere să faceţi cheltuieli nejustificate.

– Verificaţi personal, prin prezenţa la sediu, presupusul premiu pe care l-aţi putea ridica!

Autorii din a doua categorie se disting prin următoarele:

– Sunt maeştrii ai disimulării, ai ascunderii şi transformării emoţiilor; – Se controlează foarte bine emoţional; – Vorbesc mult şi despre multe, după caz; – Îşi planifică în cele mai mici detalii acţiunile şi nu pleacă la drum fără un plan de urgenţă; – Nu cer mult, dar o fac foarte credibil sub masca inocenţei şi a bunei-credinţe; – Folosesc din plin comportamentul non-verbal (aspectul vestimentar, privirea şi gesturile) pentru a trece drept credibili; – Se folosesc de situaţiile care îi înconjoară; orice din jur îi poate ajuta; – Ei sunt preocupaţi de două lucruri: să intre în vorbă cu viitoarea victimă și să vorbească mult cu viitoarea victimă. Timpul acesta este folosit pentru a identifica punctul slab al victimei și pentru a gândi şi regândi scenariul fraudei; – Când circumstanţele nu le sunt favorabile, se retrag „fără zgomot”.

Exemplu: Un bărbat din Ploieşti a vrut sa vândă un laptop. Pentru a face tranzacţia, s-a deplasat în zona Gării de Sud Ploieşti, pentru a se întâlni cu o persoană de sex masculin, pe care o cunoscuse cu o zi în urmă şi care îi promisese că îl va ajuta în vânzarea laptopului. Deşi nu cunoştea identitatea acestei persoane, la solicitarea acesteia, bărbatul l-a însoţit la o adresă unde i-a înmânat laptopul, acesta părăsind apartamentul cu menţiunea că va merge la o vecină să îi vândă laptopul şi că va reveni, lucru care nu s-a întâmplat.

Morala: – Trebuie să cunoaşteţi identitatea unei persoane STRĂINE cu care vă întâlniţi;

– Evitaţi intermediarii în afaceri;

– Nu vă însoţiţi la drum cu o persoană despre care nu ştiţi nimic;

– Nu daţi nimic din mână până nu primiţi ceva în schimb!