Micuţii deghizaţi

97

În fiecare dimineaţă, micuţa Mehran se îmbracă în haine de băiat. Tunsoarea scurtă şi pantalonii cu tunică o ajută să nu se dea de gol printre colegii de şcoală, care o tratează ca pe un băieţel. Nici angajatorii de la piaţă nu ştiu că puştiul care vinde apă şi gumă de mestecat este, de fapt, fetiţă.

Mama lui Mehran, Azita Rafaat, este membră a parlamentului din Afghanistan. Ea a decis să o îmbrace pe fetiţa ei în băiat pentru a-i putea asigura toate privilegiile pe care băieţii le au în societatea afgană şi care, pentru o fetiţă, ar fi un lux. Mersul la şcoală, joaca în stradă şi lucrul la piaţă i-ar fi fost aproape inaccesibile micuţei Mehran. A ieşi în stradă sau a merge la şcoală ridică numeroase riscuri pentru fete. Un simplu drum la şcoală le expune atacurilor cu acid, una dintre cele mai răspândite forme de atac în regiune.

Deghizându-şi fetiţa, Azita Rafaat a reuşit să scape şi de "gura satului", care ar fi vociferat că familia Raafat nu a fost binecuvântată şi cu un băieţel.

Când Mehran va mai creşte, ea îşi va relua identitatea feminină, pentru a se putea căsători şi a întemeia o familie. Prin aceeaşi experienţă a trecut şi mama ei.

Bacha posh

Deşi exotică pentru o societate europeană, povestea micuţei Mehran este una tolerată prin tradiţie în lumea afgană. Bacha posh este numele pe care tradiţia la desemnat în dreptul fetiţelor care se dau drept băieţei în copilărie, pentru ca, după pubertate, să îşi reia rolul feminin. Problema este că, pentru unele dintre ele, a fi femeie ajunge să nu mai fie ceva de dorit.

Aşa s-a întâmplat cu tânăra Elaha. Ea a trăit timp de 20 de ani ca băiat, fiindcă familia ei nu a avut un fiu. A revenit la identitatea ei feminină când a trebuit să plece la universitate. BBC , care relatează povestea ei, a intervievat-o la doi ani de la înmatricularea în facultate. Pe atunci, tânăra mărturisea că nu se simte pe deplin femeie, că nu are obiceiuri de fată şi că nu vrea să se mărite. „Dacă părinţii mei mă vor forţa să mă mărit, voi răzbuna durerile femeilor afgane cotonogindu-mi soţul," le-a declarat Elaha jurnaliştilor. Tânăra s-a întors la a fi o femeie cu regretul că pierde libertăţile pe care le avea ca băiat: "până de curând, puteam să ies, să mă joc cu alţi băieţi şi aveam mai multă libertate."

Există mai multe avantaje pentru familiile care îşi cresc fetiţele drept băieţi. O bacha posh poate să îşi ajute familia din punct de vedere economic şi poate face o muncă pe care o fetiţă care arată ca o fetiţă nu ar fi lăsată să o facă.

Efecte distructive asupra identităţii

Dezavantajele sunt însă intuitive. „Nu poţi schimba sexul cuiva pentru o vreme. Nu poţi schimba o fată într-un băiat pentru o perioadă scurtă de timp. E împotriva umanităţii," a declarat Qazi Sayed Mohammad Sami, directorul Comisiei Balkh pentru Drepturile Omului.

Tradiţia Bacha Posh are un efect distructiv asupra identităţii unora dintre fete, care simt că au pierdut o parte esenţială a copilăriei lor, fundamentală pentru identitatea lor. Pe altele, precum Azita Rafaat, o astfel de copilărie are efectul de a le ambiţiona, prin prezentarea diferenţelor dintre cele două lumi: a femeilor şi a bărbaţilor. Totuşi, perpetuarea acestei tradiţii mai face un rău: acela de a evita problema de fond: diferenţa dintre privilegii. Este o problemă care nu se va rezolva prin deghizare.

Bacha bazi

Mai cruntă şi mai crudă decât aceasta este tradiţia aplicată băieţilor. Bacha bazi este practica prin care un băiat este îmbrăcat în haine efeminate pentru a satisface capriciile de natură sexuală a unor bărbaţi afgani bogaţi. Aceştia îi cumpără de obicei pe micuţi de la părinţi prea săraci ca să îşi poată întreţine copiii.

Aşa s-a întâmplat şi cu Tariq. Bărbatul care l-a cumpărat şi s-a declarat „tutorele" lui are 32 de ani. El este convins că micuţului nu i-ar putea fi mai bine în altă parte. „De ce să se ducă la şcoală? Ca să îşi facă o educaţie să îşi găsească de muncă şi să îşi facă o familie? Are deja de toate. L-am învăţat să danseze şi să ne facă pe plac mie şi prietenilor mei. Îi dau cadouri, haine frumoase şi nu-i e niciodată foame. Ce să îi trebuiască mai mult?"

Trist este că acest gen de gândire l-a adoptat şi micuţul Tarik. La 9 ani, ce a înţeles el din viaţa lui este că „învaţă să danseze şi să fie bun cu bărbaţii". Jurnaliştii de la The Guardian care au relatat povestea lui spun că, probabil când va ajunge adolescent şi „se va pensiona" din meseria de bacha bazi, Tarik probabil va replica ce a învăţat. Viitorul, în cuvintele lui Tariq, are două opţiuni: „dacă se întorc talibanii la putere, probabil mă voi căsători – dacă îmi voi permite. Dacă nu, îmi voi lua un băiat şi el va lucra pentru mine."