Migraţia dinspre Est spre Vest și căutarea unei fericiri iluzorii

451

Occidentul de mult timp constituie un spaţiu de atracţie pentru ţările mai sărace. Migraţia spre Vest este percepută ca soluţia ideală pentru depășirea greutăţilor vieţii. Devin, însă, mai fericiţi emigranţii din ţările est-europene atunci când reușesc să ajungă în Europa de Vest?

Un sociolog de la Universitatea Leicester a investigat această întrebare, iar răspunsul pe care l-a obţinut i-ar putea face pe cei ce se gândesc să emigreze să se răzgândească. Majoritatea emigranţilor nu erau mai fericiţi după ce au plecat din ţară, iar cei care emigraseră din Polonia erau mai nefericiţi, informează site-ul Universităţii Leicester.

Cercetarea efectuată de dr. Bartram prin culegerea de date de la 42.000 de persoane compară fericirea emigranţilor cu fericirea persoanelor care au rămas în ţara de origine a emigranţilor.

„Emigranţii din Europa de Est nu par să fi devenit mai fericiţi în urma emigrării în Europa de Vest. Emigranţii erau mai fericiţi decât cei care au rămas în ţară, însă analiza sugerează că aceştia erau deja mai fericiţi decât cei care au rămas în ţară chiar şi înainte să plece. Astfel, avantajul emigranţilor în ceea ce priveşte fericirea nu pare să fie o consecinţă a migraţiei; acest avantaj era deja prezent înainte ca migraţia să aibă loc", explică cercetătorul.

Concluzia lui Bartram este că studiile asupra fericirii sugerează că persoanele nu obţin neapărat și creşteri de durată în ceea ce priveşte fericirea atunci când obţin o creştere a veniturilor.

„Migranţii, totuşi, îşi pot creşte veniturile în mod considerabil atunci când se mută într-o ţară mai bogată", adaugă cercetătorul.

Dr. Bartram este convins că emigranţii din Europa de Est nu par să fi câştigat fericire prin migrarea în Europa de Vest. Totuşi, acest lucru depinde de locul de origine al emigrantului. Bartram spune că dacă nivelul mediu al fericirii este foarte scăzut în ţara de origine, ca în Rusia sau Turcia, atunci este probabil ca migrantul să înregistreze o creştere a fericirii. Un caz contrar este Polonia, fiindcă aici oamenii sunt de regulă mai fericiţi, ceea ce poate sugera o scădere a nivelului fericirii în rândul celor care merg în Europa occidentală.

„Cercetarea mea sugerează că oamenii care cred că viaţa este mai bună în ţările mai bogate – şi care astfel merg într-o ţară mai bogată pentru a încerca să-şi îmbunătăţească viaţa – ar putea fi dezamăgiţi de experienţele pe care le au acolo", a concluzionat cercetătorul.

Din punct de vedere al percepţiilor, fericirea este asociată pe scară globală cu succesul financiar. Economiștii Betsey Stevenson și Justin Wolfers, ambii de la Universitatea din Michigan, au comandat un sondaj Gallup, care le-a cerut respondenţilor din întreaga lume să-și imagineze o „scară a satisfacţiei", menţionează The Economist. Cei chestionaţi trebuiau să evalueze pe ce treaptă consideră ei că se situează ( de la 0 la 10 ) și cât de mult câștigă. Concluzia studiului este că deși unele ţări par mai fericite decât altele, peste tot oamenii s-au declarat cu atât mai satisfăcuţi, cu cât veniturile lor sunt mai ridicate.

Românii în căutarea fericirii pe alte meleaguri

Unul din cinci români se confruntă cu riscul sărăciei, media europeană fiind de 16%, reiese dintr-un studiu publicat recent de Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene. Această situaţie poate constitui o explicaţie de ce numărul persoanelor care au emigrat din România în 2011 către statele OCDE a fost de 310.000, pe locul al doilea după China. Principalele destinaţii au fost Germania, Italia și Spania, în timp ce numărul românilor care trăiau în străinătate la nivelul aceluiași an este estimat la 3,5 milioane.

Cota de atracţie a Occidentului în spaţiul românesc continuă să rămână la un nivel ridicat, fapt dovedit și de un sondaj recent referitor la cota de încredere faţă de instituţii. Peste două treimi (69%) din români nu au încredere în Guvern, în timp ce pentru Parlament nivelul de neîncredere este de 75%, potrivit unui sondaj Eurobarometru. În schimb, românii au ceva mai multă încredere în Uniunea Europeană decât media înregistrată în celelalte state membre. Astfel, 45% au declarat, potrivit sondajului, că au încredere în UE, iar 43% afirmă că nu au încredere.