Norocul este o chestiune de… concentrare

958

Pentru unele persoane norocul poate constitui un criteriu esenţial în coordonarea vieţii. Pentru altele, ghinionul a devenit o caracteristică definitorie. Studiile demonstrează faptul că persoanele care se consideră norocoase au un comportament cât se poate de diferit faţă de cei pentru care ghinionul este un cuvânt de bază. Iar superstiţiile joacă un rol determinant în privinţa așteptărilor cu privire la viaţă.

O serie importantă din evenimentele norocoase care apar în viaţa noastră sunt, de fapt, direct legate de acţiunile pe care le facem, precum şi de concepţiile noastre asupra lumii, scriu jurnaliștii de la Adevărul. Această importanţă a mobilizării personale pentru obţinerea succesului a fost pusă în evidenţă prin intermediul unui experiment realizat pe o perioada de 10 ani și coordonat de psihologul Richard Wiseman de la Universitatea Hertfordshire din Marea Britanie. Acesta a descoperit că oamenii care se descriu ca fiind norocoşi acordă, în general, o atenţie sporită detaliilor.

Experimentul a constat în solicitarea unor persoane să identifice numărul de fotografii dintr-un ziar. O parte importantă dintre voluntari, care se considerau mai degrabă ghinionişti, au început să numere pozele tipărite, ajungând în circa 30 de secunde la un răspuns. Ceilalţi, care se considerau mai degrabă norocoşi, au putut identifica mult mai repede că în ziar există 43 de fotografii. Explicaţia rapidităţii lor de a rezolva sarcina e simplă. Norocoșii au găsit pe a doua pagină un mesaj care spunea că sunt 43 de fotografii în ziar. Ghinioniștii însă nu au reușit să vadă acest mesaj. Psihologul explică faptul ca aceștia erau atât de concentraţi să caute toate fotografiile, încât au ratat mesajul. În opinia sa, anxietatea este cea care generează această diferenţă de comportament, fiindcă diminuează atenţia la evenimente neaşteptate. Practic, experimentul demonstrează că norocul nu e doar noroc, ci o minte deschisă la oportunităţi care pot fi valorificate cu o concentrare mai insistentă.

Fără a contrazice ideea că întâmplarea există, Wiseman insistă asupra faptului că o mare parte din responsabilitatea pentru felul în care le merge oamenilor în viaţă le revine lor înşişi. Și că propriile atitudini, comportamente, acţiuni pot spori în mod considerabil şansele de a genera rezultate bune – adică ceea ce se definește prin a fi noroc, susţine psihologul, citat de site-ul descoperă.ro.

Însă, în realitate, nu o astfel de convingere predomină în societate. Faptul că oamenii sunt în căutarea norocului într-o manieră naivă a fost evidenţiată de Derren Brown, un „magician” din Marea Britanie. Acesta s-a dus într-un oraş relativ izolat şi a făcut un experiment ce a durat trei luni de zile. A găsit în oraş o statuie a unui câine şi a trimis un reporter să inventeze o ştire de la faţa locului, precum că statuia câinelui ar putea aduce noroc. Mai întâi au fost aduși 7 locuitori din zone diferite ale orașului care au fost întrebaţi dacă au avut noroc după ce au vizitat câinele. În afară de o singură persoană, toate celelalte au răspuns afirmativ. În timp, tot mai mulţi oameni din oraș s-au dus la statuie să o mângâie. După două luni de zile, au apărut tricouri cu statuia-minune, au venit turişti, iar presa a scris despre asta.

Comentând pe marginea propriului experiment, Wiseman afirmă că, de-a lungul istoriei, oamenii au observat că norocul și ghinionul pot transforma vieţi, fapt demonstrat și de experimentul lui Brown. Acesta este motivul pentru care norocul este într-o strânsă asociere cu superstiţiile. „Superstiţiile au fost create și au supravieţuit deoarece acestea promit ca multe din ambiguităţile Sfântului Graal – un mod de a „crește” norocul, este concluzia psihologului american.

În 1996, Organizaţia Gallup a chestionat 1.000 de americani pentru a vedea dacă sunt superstiţioși. 53% au afirmat că sunt puţin superstiţioși, iar 25 % au recunoscut că sunt foarte superstiţioși. Un alt sondaj Gallup din 2007 a constatat că fix 13% dintre americani ar fi deranjaţi să fie cazaţi la etajul 13 al unui hotel. Mai mult, 9% dintre ei ar fi atât de incomodaţi de idee, încât ar solicita chiar o altă cameră.

Însă nu doar americanii par să fie speriaţi de episoade nefaste cu care s-ar putea confrunta la un moment dat. Şase din zece români cred în deochi, potrivit cercetării sociologice „Religie şi comportament religios”, realizată de Fundaţia Soros România. De asemenea, România se situează printre primele ţări europene în ceea ce priveşte proporţia adulţilor care cred în existenţa unor numere norocoase, conform unei cercetări desfășurate de către Facultatea de Sociologie din București, aproximativ jumătate dintre români fiind de acord cu afirmaţia că unele numere sunt deosebit de norocoase și că zodia le influenţează viaţa.