Nu există „vârsta perfectă” pentru a găsi un soţ

5402

Femeile din ziua de azi sunt automat plasate în una din două categorii: prea tânără pentru căsătorie, sau prea în vârstă pentru mai atrage un potenţial soţ. Se pare că fereastra de oportunitate pentru căsătorie este extrem de mică, la limită între cele două extreme. Cine ratează fereastra se poate aştepta la un viitor desprins din Jurnalul lui Bridget Jones.

În prezent ce aude o tânără de la familie şi prieteni este că trebuie să se concentreze pe educaţie şi carieră, să se dezvolte, să experimenteze, căci va vea tot timpul din lume să se aşeze la casa ei. De fapt tot timpul din lume ar fi doar până la 30 de ani, când tot aceeşi tânără, necăsătorită fiind, aude că ceasul ei biologic a bătut ora 12 şi chiar dacă nu ar vrea să facă un copil, tot este „cam prea târziu” să mai găsească un soţ. În schimb bărbaţii singuri trecuţi de 30 de ani sunt pe val, putând să ajungă şi la vârste de 40 şi 50 de ani şi să aibă iubite doar sub 30 de ani. Impresia generală despre un bărbat singur este că şi-a ales de bunăvoie viaţa de burlac, una împlinită şi fericită, ceea ce de multe ori sporeşte şi gradul de atractivitate.

Vârsta medie la care se căsătoreşte o femeie a ajuns în 2009, la pragul psihologic de 30 de ani, conform Oficiului pentru Statistici Naţionale din Marea Britanie. În 1991 vârsta medie la care se căsătoreau femeile era 25,5, în urcare de la 23,1 cât a fost înregistrat în 1981. Britanicii au văzut această statistică prinzând viaţă în cea mai emblematică nuntă din Regat. În timp ce Lady Diana avea doar 20 de ani când s-a căsătorit cu Prinţul Charles, Kate Middleton avea 29 de ani când a devenit ducesă. Iar în ceea ce priveşte bărbaţii, vârsta medie pentru căsătorie a crescut de la 25,4 în 1981, la 32,1 în 2009, scrie Telegraph.

Nici în România situaţia nu este mai veselă. În anul 2009, vârsta medie la data căsătoriei a fost de 30,9 ani la bărbaţi şi 27,5 ani la femei, însă dacă este din Bucureşti, românca alege să spună „Da” după ce trece de 29 de ani, arată datele Institutului de Statistică. Majoritatea adolescentelor din România visează la carieră, bani, situaţie materială, şi apoi căsătorie. Iar dacă fetele vor independenţă, băieţii au şi ei o lista de priorităţi: maşină, casă şi distracţie.

Psihologul Gabriela Niţă explică că „sătule să fie neînţelese de partener, adesea blazat şi certat cu romantismul, având un job stabil şi o diplomă în buzunar, femeile refuză să-şi mai asume rolul de salariat cu normă întreagă, menajeră în casă şi singura preocupată de educaţia copiilor. Generaţia actuală de femei nu-şi mai doreşte un astfel de bărbat”.

În căutarea bărbatului ideal, femeile se încurajează între ele ca la 20 şi ceva de ani să iasă din relaţii fericite pentru a găsi ceva „mai mult şi mai bine”, iar după 30 de ani sunt sfătuite să se mulţumească cu ce au găsit pe moment şi să se aşeze la casele lor. Pentru a afla vârsta potrivită la care o femeie ar trebui să se căsătorească, există nenumărate site-uri şi chiar şi o pagină de Wikipedia. Pe cât sunt de multe, pe atât de variate sunt şi părerile.

Unele articole îi citează pe psihologii care susţin că numărul magic este 25 de ani. Asta deoarece până la acea vârstă se presupune că orice tânără poate să obţină o diplomă sau două, iar „femeile educate tind să aibă mai multă încredere în ele şi nu se mulţumesc cu bărbaţi sub standardul lor”, susţine psihologul Terri Orbuch, autorul cărţii „Five Simple Steps to Take Your Marriage From Good to Great.” De asemenea până la 25 de ani multe femei sunt independente financiar şi au putut să experimenteze cu câteva relaţii, cât să ştie ce vor de la un bărbat.

O altă părere este a matematicianului D.V.Lindley, care conform calculelor sale a stabilit vârsta corectă este când femeia atinge un sfert din perioadă totală de accesibilitate, stabilită de el între 16 şi 46 de ani. În schimb, un expert în fertilitate a declarat pentru USA Today că regula generală este ca femeia să înceapă să facă copii nu mai târziu de 30 de ani şi să termine până la 35 de ani, deci cel mai probail ar trebui să fie măritată la 28 de ani (experţii susţin că oamenii ar trebui să fie căsătoriţi de doi, trei ani, înainte să facă un copil).

Din fericire cazurile individuale rămân individuale. O tânără de 22 de ani poate să fi avut deja parte de toate întâlnirile la care visa şi să fie pregătită de căsătorie. În schimb, altă femeie poate să găsească cea mai compatibilitatea abia la 35 de ani, în timp ce altele regretă deja că au pus capăt unei relaţii lungi doar pentru că aşa au fost sfătuite că e mai bine, dar de fapt s-a dovedit că relaţia respectivă chiar ar fi fost cea mai bună. Şi deşi este clar că opţiunile romantice scad odată cu înaintarea în vârstă, nu există o vârstă oficială de la care o femeie nu se mai poate căsători. Femeile trebuie să înveţe să caute nu doar independenţa financiară, ci şi independenţa de părerile unora sau altora, cât şi capacitatea de a rezista la presiuni, iar societatea trebuie să fie mai îngăduitoare şi faţă de cele care se căsătoresc mai repede de vârsta „potrivită”, şi faţă de cele care la punctul prezent din viaţa lor sunt singure.