„Ploua când am cunoscut-o pe Annabelle. S-a apropiat de maşina mea şi m-a întrebat «Mă vrei preţ de o noapte?» Atunci m-am întristat pe loc", îşi începe povestirea Chris Insaidoo, cel care a devenit eroul celor 46 de sclavi sexuali din Nigeria, eliberaţi în luna octombrie.

Reţeaua de trafic de carne vie din Nigeria este o afacere internaţională de aproape două miliarde de euro pe an. În ultimii 10 ani, capii reţelelor au transportat zeci de mii de copii şi femei în ţări africane sau pe alte continente, cu scopul de a fi vânduţi ca sclavi pentru muncă sau prostituţie.

Plata pentru munca prestată este mai degrabă simbolică şi este echivalentul a doi euro pe zi. În plus, fiecare zi vine cu tratamente inumane, precum violuri în grup şi bătaie până la leşin. Una dintre fetele eliberate de Chris, Angela, a povestit că – pentru a-şi asigura masa şi adăpostul echivalent celor doi euro a fost forţată ca, într-o lună, să întreţină raporturi sexuale cu 12 bărbaţi în fiecare noapte.

Iar întâmpările povestite de sclavele sexuale, cu vârste între 17 şi 25 de ani, sunt greu de transpus în cuvinte. „Nu aveam voie să ne îmbolnăvim sau să rămânem însărcinate. În caz contrar, matroana ne bătea fără milă şi ne forţa să întreţinem relaţii sexuale cu bărbaţi, până ce atingeam suma necesară pentru o băutură. Aceasta producea avortul spontan, iar după trei zile trebuia să ne întoarcem la treabă", povesteşte o tânără care a dorit să îşi păstreze anonimatul.

Femeile cu care a luat legătura Chris, datorită Annabellei, erau găzduite într-o casă dintr-un cartier rău famat din Kumasi, Ghana. Ele au fost atrase acolo de promisiunea unui loc de muncă, dar au ajuns prostituate fără voie. Dacă cineva ar fi dorit să le elibereze, costul era de 1.400 de euro, dar suma era atât de mare, încât o asemenea eliberare nu este cunoscută să fi avut loc vreodată.

Chiar dacă Chris nu a plătit eliberarea fetelor, demersurile au avut costul lor. Pe de o parte, iniţiativa a fost una riscantă, deoarece bordelul era protejat de autorităţile locale.

Pe de altă parte, eliberarea aduce cu sine o povară greu de depăşit: fetele se simt ruşinate, înşelate, temătoare şi nu au unde să se ducă. Adeseori, traficanţii informează familiile fetelor că acestea au ales de bunăvoie să se prostitueze, ceea ce determină ca familiile să le renege. De aceea, riscul de a se întoarce la prostituţie rămâne ridicat, în lipsa unor alternative reale.

În prezent, organizaţia Rural Evangelism Crusader, înfiinţată de Chris Insaidoo, a deschis câteva centre unde femeile pot croi uniforme pentru copii şi unde tinerele pot căpăta câteva abilităţi practice, care să le permită să se angajeze pentru a-şi câştiga existenţa (frizerie, cultivarea de ciuperci, acordarea primului ajutor, producerea de săpun).

Din cele 46 de fete eliberate de Chris, 12 au rămas la sediul organizaţiei pentru a oferi consiliere altor victime. Restul au fost trimise înapoi la familiile lor şi au început o viaţă nouă, arată Charisma News.