Milenialii văd fericirea altfel decât părinţii lor, în parte datorită recesiunii

26

Din mai multe unghiuri, milenialii par o generaţie reactivă, care și-a conturat identitatea prin răspunsul pe care l-a dat dezvoltării tehnologice, presiunii globalizării și filosofiei postmoderne. Una dintre cele mai semnificative influenţe asupra mentalului milenial o are însă economia, care, neașteptat, pătrunde în cele mai intime sfere de existenţă personală, ajungând să influenţeze chiar sensul vieţii celor din generaţia Y.

În numai cinci ani de criză economică europeană, mentalul colectiv al locuitorilor bătrânului continent a trecut prin transformări vizibile. Analiștii spun că dificultăţile financiare i-au deprimat pe europeni, conducându-i nu doar la un scepticism tot mai crescut faţă de viitorul Uniunii Europene, ci și la un soi de „depresie colectivă", caracterizat de izolare faţă de celelalte state și o concentrare pe problemele interne.

Sondajele o confirmă. Conform celui mai recent Eurobarometru, nu mai puţin de jumătate dintre cetăţenii europeni sunt pesimiști cu privire la viitorul instituţional al Uniunii Europene, iar 69% dintre respondenţi nu au niciun pic de încredere în ea. Două treimi dintre cei intervievaţi simt că vocea lor nu are nicio greutate în faţa factorilor de decizie eurpeni. „Mentalul colectiv al unei naţiuni aflate într-o recesiune economică prelungită prezintă multe dintre simptomele depresiei clinice: disperare, fatalism, incapacitatea de a lua decizii, lipsa motivaţiei, iritabilitatea", sintetizează Moises Naim, pentru The Atlantic.

 

Climatul politico-economic în care trăiesc i-a făcut pe tinerii membrii ai societăţilor dezvoltate să își formeze concepţii de viaţă diferite de cele ale părinţilor lor, scrie Emily Esfahani Smith, pentru New York Times. Mulţi cercetători cred că milenialii se concentrează mai mult pe fericire, decât pe asigurarea averii personale, așa cum făceau generaţiile anterioare. Imaginea se nuanţează însă și mai mult. „Milenialii par să fie mai interesaţi să trăiască vieţi caracterizate de sens, decât de ceea ce unii ar numi fericire", scrie Esfahani. Un studiu comandat de think tank-ul Career Advisory Board a raportat că primul factor prin care tinerii de azi își definesc succesul în carieră este sentimentul sensului. Același studiu arată și cum managerii continuă, în mod eronat, să creadă că milenialii sunt în principal motivaţi de bani.

Chiar dacă ideea de „sens" este profund subiectivă, definiţia ei de bază este conexiunea cu ceva mai mare decât sinele. Interesant este că statisticile disting între a avea un simţământ al sensului și a fi fericit. Un studiu condus de cercetători reputaţi, între care Jennifer Aaker, Roy Baumeister, Kathleen Vohs și Emily Garbinsky, a arătat că simţământul sensului este alimentat de o orientare externă a acţiunilor: de a face ceva pentru cei din jur, de a investi timp în fericirea celorlalţi, în vreme ce simţământul fericirii era generat de o concentrare pe propriile interese și pe a primi din partea celorlalţi.

Oamenii care adoptă o mentalitate orientată pe sens caută conexiuni, le oferă celorlalţi, se supun unui scop mai înalt. Din asta rezultă diferite beneficii directe, spun psihosociologii: o dispoziţie psihică mai bună, o creștere a creativităţii și productivităţii în muncă. (Se știe că angajaţii care văd un sens în munca lor sunt mai dedicaţi și mai puţin dispuși să își părăsească locul de muncă.)

Oamenii care adoptă o mentalitate orientată pe fericire sunt mai puţin stresaţi și sacrifică mai puţin, concentrându-se pe a obţine ceea ce își doresc fără să îi pună pe alţii pe primul loc.

Distincţia dintre cele două mentalităţi se face mai clar privind la familiile care au copii. Statistic, cei care au copii au mai des sentimentul sensului, dar mai rar simţământul fericirii.

Tinerii adulţi de astăzi vor să aibă un impact în societate. Numeroase studii confirmă această tendinţă, pe care mulţi analiști o pun pe seama situaţiei economice precare. „Milenialii au fost forţaţi să reevalueze ceea ce constituie o viaţă de succes", iar dorinţa lor de sens poate fi o premisă excelentă pentru construirea unuia durabil.