Studiu: românii sunt mai fericiţi decât par

376

Românii nu sunt atât de nefericiţi precum vor să pară. Un sondaj IRES comandat de Digi24 ne arată care cred românii că sunt sursele fericirii, dar și care sunt principalele lor surse de îngrijorare.

Pentru români, sănătatea și familia împart primul loc în topul surselor fericirii. Astfel, sănătatea contează în proporţie covârșitoare, 99% dintre români declarând că aceasta le amplifică starea de satisfacţie. Tot 99% dintre cei chestionaţi au răspuns că fericirea vine din familie.  Aproape aceeași satisfacţie o oferă și locuinţa, 92% dintre respondenţi considerându-se fericiţi că o deţin. Credinţa în Dumnezeu constituie reţeta fericirii pentru ceva mai puţine persoane. Mai precis, 88% dintre respondenţi sunt fericiţi în raport cu exprimarea lor religioasă. Pentru alţi 78% locul de muncă e important. La fel, 54% dintre cei chestionaţi percep banii ca pe o sursă a fericirii, iar 45%, situaţia politică din România.

Sănătatea nu reprezintă doar o sursă de fericire, ci și un motiv de îngrijorare. Frica de boală generează temeri pentru 29% dintre respondenţi. Situaţia din sistemul sanitar românesc îi sperie pe 82% dintre respondenţi. La mare distanţă sunt cei îngrijoraţi de terorism, mai precis 5%, la fel precum cei care se tem de lipsa de perspectivă sau de reducerea veniturilor. Românii însă se tem cel mai mult de corupţie. 90% dintre români întrezăresc în această zonă o sursă semnificativă de temeri, mai mult chiar decât în perspectiva unui război, care îi înspăimântă pe 58% dintre respondenţi. Tot cam atâţia români se tem de un aflux mare de imigranţi în România.

Puse în corelaţie cu alte date statistice, rezultatele evidenţiază un contrast semnificativ. De exemplu, studiul National Happiness din 2012 atestă că doar patru din zece români se consideră fericiţi (24,8%). Împlinirea o regăsesc tot în lipsa problemelor de sănătate și în relaţiile de familie. Există, însă, și o categorie privilegiată a românilor fericiţi. Este vorba de cei 14,3% care s-au declarat profund fericiţi. Cei mai mulţi români au mărturisit, însă, că sunt nefericiţi. Nici studiile globale nu lasă impresia că românii ar fi foarte fericiţi. Astfel, România ocupă locul 71, cu 5.528 de puncte, în clasamentul World Happiness Report, al celor mai fericite ţări din lume, care include 157 de state.  Scorul României este explicat, în ordine, de produsul intern brut, suportul social, așteptările pentru viaţa sănătoasă, libertatea alegerilor și generozitate.

Un studiu OECD din 2015 arată că în România satisfacţia în viaţă ocupă poziţia 1 în ceea ce privește importanţa, urmată apoi de celelalte componente ale bunăstării: educaţie, balanţa muncă-viaţă, sănătate, siguranţă, venituri, mediu, loc de muncă, locuinţă.

Cel mai probabil, diferenţele de ordin statistic ar trebui interpretate mai degrabă prin faptul că fericirea nu constituie una dintre preocupările-cheie ale românilor. De aici derivă și dificultatea asocierii acesteia cu sursele care ar putea să o alimenteze. „Cuvântul este, desigur, și cunoscut, și înţeles, dar nu prea se face uz de el, iar «căutarea fericirii» nu prea intră în preocupările curente ale românilor”, subliniază Vintilă Mihăilescu, profesor universitar la Școala Naţională de Studii Politice și Administrative din București (SNSPA).

El adaugă că, de regulă, românii sunt destul de ușor de mulţumit, mai ales când starea lor de satisfacţie este corelată cu familia. „Aș zice că românii știu să fie mulţumiţi – și se mulţumesc destul de ușor, cu destul de puţin. Dar mulţumirea lor este, de regulă, una privată, în spaţiul familiei, al rudelor, al vecinilor și/sau al prietenilor. În mod oarecum paradoxal, românii tind să fie însă excesiv de nemulţumiţi în spaţiul public și, oricând vine vorba de stat, de instituţii și, în general, de «ceilalţi» din afara cercului lor apropiat”, apreciază Vintilă Mihăilescu.

În comparaţie cu alte ţări reprezentative ale lumii, cu spaţiul vestic în special, fericirea românilor este la un nivel scăzut, fie că o măsurăm ca bunăstare subiectivă (mulţumire, plăcere, înţelepciune), ca satisfacţie în viaţă (mulţumire) sau emoţionalitate (plăcere), scrie psihologul Daniel David în revista Sinteza. România are un scor de 6 pe o scală de la 0 la 10 pentru fericire ca satisfacţie în viaţă (locul 80 din 159 de ţări).

Niciun articol afișat