Banca Mondială: conflictele sunt cheia sărăciei

10

Conflictele și violenţele împiedică creșterea economică globală și ţin prizonieri într-o sărăcie cruntă, 1,5 miliarde de oameni. Aceasta este concluzia unui raport al Băncii Mondiale, citat de AFP.

În documentul 2011 World Development Report sunt evaluate ţări de la Somalia și Afganistan la America de Sud, de la Irlanda de Nord la Indonezia. Raportul a fost alcătuit după un studiu de 18 luni, bazându-se pe statisticile ONU. Au fost analizate probleme ce ţin de piraterie, trafic de droguri și de persoane, violenţe, tranziţii politice.

Cifrele vorbesc de la sine: în ţările afectate de instabilitate, riscul de sărăcie este cu 50% mai mare, riscul de subnutriţie este de două ori mai mare, iar riscul abandonului școlar este de trei ori mai mare. În ţările afectate de cicluri repetate de violenţă, fie din partea conducătorilor politici fie din partea organizaţiilor criminale, sărăcia ajunge la niveluri de 20 de ori mai mari decât în alte ţări. Nu mai puţin de 42 de milioane de persoane, aproape întreaga populaţie a Canadei, este refugiată din pricina conflictelor, violenţei și abuzurilor drepturilor omului. „Dacă am putea să rupem ciclul de violenţă și să detensionăm situaţiile, ţările ar putea dezvolta instituţii legitime, responsabile și capabile să ofere cetăţenilor lor dreptate și locuri de muncă", a spus președintele Băncii Mondiale, Robert Zoellick.

Zoellick e de părere că violenţele secoului 21 sunt diferite de cele din secolul 20. Ca atare și metodele de abordare și soluţionare trebuie să fie diferite. În secolul 20 conflictele au fost interstatale, de data aceasta se observă administraţii guvernamentale incapabile să poarte de grijă populaţiilor lor. Astfel, se cere intervenţie și asistenţă internaţională pe mai multe planuri.

Într-un plan de cinci măsuri, Banca Mondială cere investiţii în securitatea civililor, în asigurarea unei justiţii corecte și a locurilor de muncă, reforme ale instituţiilor și adoptarea unui plan de acţiune pe mai multe niveluri. Cel de-al cincilea punct subliniază nevoia unei conștientizări a faptului că peisajul global s-a schimbat și nu se mai poate merge pe modelul vechi, în care ţările bogate dominau restul lumii.