Big Brother, Goliatul din faţa Comisiei Europene

29

Se împlineşte aproape un an de când Comisia Europeană a propus o reformă a normelor europene cu privire la protecţia datelor cu caracter personal, norme ce datau din 1995. Însă subiectul este unul fierbinte, fiind dezbătut chiar şi la această dată, iar ajungerea la un acord pare mai dificilă decât oricând, în condiţiile în care două treimi dintre gospodăriile europene au acces la internet.

Scopul principal al reformei este un control mai strict pe care să-l aibă utilizatorul în ceea ce priveşte protecţia datelor personale, astfel încât acesta să beneficieze de introducerea „dreptului de a fi uitat", graţie căruia utilizatorii vor putea să-si şteargă datele online care îi privesc, în cazul în care nu există motive întemeiate pentru păstrarea lor, precum şi amenzi de până la un milion de euro pe care le pot primi companiile care încalcă aceste norme.

Conform Executivului European, cele 27 de state membre ale UE au pus în aplicare normele din 1995 în mod diferit, ceea ce a condus la divergenţe în ceea ce priveşte asigurarea aplicării acestora. În acest sens, o legislaţie unică va elimina actualele diferenţe şi sarcinile administrative costisitoare, conducând la realizarea de economii de aproximativ 2,3 miliarde euro pe an.

Miza dezbaterii

În afară de un set de norme unic, această reformă mai urmăreşte şi crearea unei autorităţi naţionale unice privind protecţia datelor, un acces mai facil al propriilor date, ceea ce va permite transferul datelor cu caracter personal de la un furnizor de servicii la altul, dar şi emiterea unei directive europene care să permită cooperarea poliţienească.

Datele cu caracter personal includ orice informaţie privind o persoană, indiferent dacă se referă la viaţa privată, profesională sau publică. Aceste date pot avea diverse forme, precum un nume, o fotografie, o adresă de e-mail, datele bancare, contribuţiile făcute pe site-urile de socializare, informaţiile medicale sau adresa IP a calculatorului utilizat. Protecţia datelor în toate aspectele vieţii (acasă, la locul de muncă, la cumpărături, în spitale sau pe Internet) este garantată prin Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, arată Euronews.

Toate ar constitui veşti bune pentru utilizatorul de rând dacă discuţiile nu ar atinge două puncte nevralgice, care fac ca giganţii media să aibă încă o putere foarte mare. Mai întâi, unii utilizatori au postat deja informaţii personale în exces şi se tem că acum nu mai există cale de întoarcere, deoarece companiile media au devenit deja proprietare ale acestor informaţii.

Apoi, utilizatorii care participă la dezbateri reclamă numărul mare de pagini ce conţin termenii şi condiţiile la înscrierea pe diferite site-uri social media, termeni pe care nimeni un îi citeşte oricum, dar cu care este de acord oricine îşi doreşte accesul pe respectivul site. Astfel, utilizatorii şi-ar dori condiţii mai puţine şi mai clare, astfel încât să ştie de la început ce informaţii intră în proprietatea site-ului şi pentru ce perioadă de timp.

În aceste condiţii, legiuitorii europeni doresc ca Facebook şi Google să schimbe politica de confidenţialitate ale site-urilor, astfel încât utilizatorii să aibă control asupra datelor pe care doresc sau nu să le împărtăşească.

Pe măsură ce dezbaterea continuă, goliaţii Internetului, care au profitat de datele utilizatorilor pentru a face profituri uimitoare, ca urmare a vânzării de publicitate, continuă să facă lobby împotriva oricărori acţiuni care să le îngrădească accesul la informaţiile personale ale utilizatorilor. În plus, companiile au avertizat legiuitorii că asemenea măsuri vor restricţiona inovaţia şi vor afecta industria.

Lupta este una inegală, dar niciunul dintre parteneri un dă măcar o jumătate de pas înapoi. Propunerile Comisiei vor fi transmise Parlamentului European şi statelor membre ale UE (reunite în cadrul Consiliului de Miniştri) în vederea unor altor dezbateri. Până atunci însă, rămâne o dilemă: cum poate fi protejat dreptul de confidenţialitate pe Internet, protejând utilizatorul, dar fără a îngrădi noile tehnologii?