Facebookul, invadat de știri false și în România

384

Știrile false s-au globalizat. Americanii s-au confruntat cu o explozie de informaţii false de-a lungul recentei campanii electorale. Însă nici românii nu fac excepţie de la această invazie din mediul online.

Trump ar fi fost „ajutat” de un român să câștige alegerile. Cel puţin asta susţine presa preocupată să deznoade iţele încurcate ale știrilor false propagate preponderent de reţelele de socializare.

Nu doar americanii au probleme la acest capitol. În jur de 60% dintre români susţin că au primit știri false de la prietenii apropiaţi, iar în aproape 80% dintre cazuri aceste informaţii au fost transmise în special pe Facebook, relevă un studiu realizat de iSense Solutions, citat de Agerpres.

Mai concret, studiul indică faptul „că 60% dintre români susţin că au primit știri false chiar de la prietenii apropiaţi, 49% – de la colegii de școală sau serviciu, 39% – de la cunoscuţi și 31% – de la persoane pe care nu le-au cunoscut decât online, iar aceste informaţii au fost transmise în special pe Facebook (79%) și prin viu grai (68%), dar și via e-mail (31%) și Messenger (26%)”, spune sursa citată. În ceea ce privește sursele principale de informare, primul loc este ocupat tot de Facebook (89%), urmat de site-urile de știri (64%), e-mail (58%), Google (55%) și ziarele sau revistele online (47%).

Chestiunea de fond transcende cuantumul știrilor false distribuite în mediul online. Mai problematic este faptul că doar jumătate dintre români verifică și din alte surse dacă informaţia este adevărată, arată sursa citată. „Deși românii par conștienţi de expunerea lor la știri false — 9 din 10 susţinând că li se întâmplă să descopere că o știre pe care iniţial o considerau adevărată este falsă —, doar jumătate dintre ei verifică veridicitatea informaţiilor, chiar și înainte de a le împărtăși altor persoane. Mai mult decât atât, majoritatea continuă să folosească aceleași canale pe care au descoperit știri false, însă le scade încrederea în ele”, afirmă Traian Năstase, Managing Partner iSense Solutions, citat în comunicat.

Lejeritatea cu care mulţi dintre români „înghit” știrile false din mediul online ar putea fi explicată prin faptul că marea parte a știrilor este distribuită de către persoanele apropiate. Tocmai în aceasta constă una dintre surprizele importante semnalate de către autorii studiului, „faptul că majoritatea dintre români spun că și-au dat seama în ultimul an că persoane din jurul lor le-au împărtășit știri false, primind astfel de informaţii chiar de la prietenii apropiaţi. Totuși acest comportament nu este cauzat de rea voinţă, ci de faptul că nu obișnuim să verificăm veridicitatea știrilor, în special în contextul unui flux imens de informaţii de care suntem asaltaţi pe mai multe device-uri și canale”, susţine Andrei Cânda, Managing Partner iSense Solutions.

Faptul că Facebookul a devenit un canal de propagare a informaţiilor false a fost recunoscut chiar de către administratorii acestei reţele de socializare, care au admis că știrile false trebuie combătute mai eficient, fără să menţioneze cum vor face acest lucru. Pe de altă parte, Mark Zuckerberg contestă faptul că Facebookul ar fi influenţat alegerile din State, calificând această idee ca fiind „nebună”.

Insuficienta verificare a informaţiilor nu este o chestiune care îi vizează doar pe români. Cu sau fără recunoaștere din partea lui Zuckerberg, rolul pe care îl joacă Facebookul în circulaţia unor idei false pare evident, iar acest fapt se întâmplă și din cauza unei afinităţi pentru știri de senzaţie. Acest fapt explică de ce informaţiile false privind alegerile au atras mai multă atenţie pe Facebook decât articolele autentice în timpul celor trei luni ale campaniei prezidenţiale americane, conform unei analize realizate de BuzzFeed News, citată de Agerpres. „Da, informaţia este rea, falsă și înșelătoare, dar dacă oamenii dau click pe ea atunci o folosim”, a spus un student macedonean, proprietarul unui site care a generat știri false în timpul campaniei electorale americane.

Devenită deja un fenomen, propagarea de știri false nu l-a lăsat indiferent nici măcar pe suveranul pontif. Papa Francisc a comparat preferinţa presei pentru difuzarea de știri senzaţionale sau false cu coprofilia, apelând la un termen care a mai fost folosit de suveranul pontif și în alte ocazii, notează Washington Post. „Cred că presa trebuie să fie foarte clară și foarte transparentă și să nu cadă în boala coprofiliei, adică a dorinţei de a relata doar scandaluri, doar lucruri neplăcute”, a declarat papa.