Studiu: Cât de ușor se cred minciunile pe Facebook

490

Reţelele sociale sunt ideale pentru a împărtăși poze, stări de spirit, experienţe, dar mai ales informaţii. Însă aceste informaţii nu sunt întotdeauna verificate și adesea sunt eronate. Astfel iau naștere și se formează cu ușurinţă zvonuri, minciuni și chiar teorii ale conspiraţiei, informează The Atlantic.

În 2013, World Economic Forum (Forumul Global al Economiei) avertiza că dezinformarea masivă digitală reprezintă unul dintre cele mai mari riscuri pentru societatea modernă. „Informaţia falsă este în mod special ușor de răspândit pe reţelele de socializare, creând uneori o credibilitate colectivă”, explică Walter Quattrociocchi de la Northeastern University. Profesorul Quattrociocchi împreună cu câţiva colegi au vrut să testeze acestă afirmaţie cu un experiment pe Facebook. Au ales această platformă datorită cantităţii mari de date cu care se poate lucra. Echipa de cercetători a folosit ca eșantion sociologic cele peste 2,3 milioane de utilizatorii italieni.

Pentru a le măsura naivitatea, ei au analizat modul în care acești utilizatori au tratat informaţiile politice care au fost postate pe reţea în timpul alegerilor din 2013. Analiza s-a bazat pe comentariile și Like-urile utilizatorilor aplicate știrilor. Știrile făceau parte din 3 categorii: agenţii de presă principale, agenţii de presă alternative și pagini dedicate comentariilor politice.

Rezultatele obţinute din această analiză iniţială au fost apoi comparate cu rezultatele obţinute din reacţia utilizatorilor la informaţii false. Informaţii emise de site-uri de știri satirice și conspiraţioniști. Cercetătorii au măsurat și viteza de reacţie (primul comentariu) și timpul petrecut de utilizatori comentând, informaţia adevărată și informaţia falsă.

Rezultatele finale, deși nu neapărat surprinzătoare, sunt îngrijorătoare: veridicitatea informaţiei pe Facebook este în principiu irelevantă. Utilizatorii s-au angajat în discuţii la fel de lungi pentru ambele tipuri de informaţie cu un număr asemănător de like-uri. Cu toate acestea, grupul de cercetători nu au luat în considerare conţinutul discuţiilor. Este foarte posibil ca utilizatorii să fi deconspirat acele teorii false.

Concluzia autorilor este rezumată în felul următor: „Modelele de atenţie acordată, în ciuda naturii calitative diferite a informaţiei, sunt similare. Însemnând că teoriile nefondate (conspirative) își găsesc ecou în minţile utilizatorilor la fel ca informaţiile valide.”