Supravietuitor al lagărelor nord-coreene: „Holocaustul nu a trecut"

51

Lagărele din Coreea de Nord reprezintă o lume închisă a morţii, torturii și muncii forţate, unde bebelușii sunt născuţi să fie sclavi, potrivit marturiilor a doi foști detinuti, care aseamănă ororile din lagăr cu un Holocaust în desfășurare.

„Oamenii se gândesc că Holocaustul face parte din trecut, însa el rămâne o realitate ce continuă în Coreea de Nord", spune Shin Dong-Hyuk, unul dintre cei doi foști deţinuţi, în cadrul unei reuniuni cu tema drepturilor omului, susţinute la Geneva.

Shin și-a petrecut primii 23 de ani din viaţă într-un lagăr, unde a fost torturat și supus muncii forţate, până când a reușit să evadeze, în urmă cu șapte ani. Shin este singura persoană despre care se știe să se fi născut într-un asemenea lagăr și să fi evadat; povestea lui a fost surprinsă de jurnalistul Blaine Harden și publicată anul trecut sub titlul „Evadare din lagărul 14".

Lagărul 14 este o tabără de muncă de mari dimensiuni, ce include mai multe „sate", dar și uzine, ferme și mine. Potrivit ONG-ului Comitetul pentru Drepturile Omului în Coreea de Nord, în jur de 200.000 de persoane sunt închise în cele cinci lagare din Coreea de Nord.

Conform aceleiași surse, aproximativ 400.000 de persoane au murit din cauza torturii, foametei, a bolilor, sau au fost executate. Tatăl și bunicul lui Shin au fost trimiși în lagăr după ce doi dintre unchii săi au fugit în Coreea de Sud. Shin și-a petrecut toată viaţa în detenţie din cauza sistemului nord-coreean de „culpabilitate prin asociere", care pedepsește trei generaţii ale aceleiași familii, dacă un membru este găsit vinovat.

„Nașterea unui copil este o binecuvântare pentru lumea din afară, însă în tabere, copiii care se nasc devin sclavi, la fel ca părinţii lor", a explicat Shin pentru AFP. În aceste tabere, unde neraportarea altor prizonieri este pasibilă de pedeapsa cu moartea, Shin a dezvăluit unui gardian, la vârsta de 13 ani, planurile de evadare ale mamei și fratelui său mai mare și nu a simţit nici o remușcare când a asistat la execuţia lor, fiind convins la acel moment că făcea ceea ce trebuie.

 

Cum a evadat Shin

Într-o zi, Shin, pe atunci în vârstă de 23 de ani, a fost trimis împreună cu alt prizonier să tundă câţiva copaci pe vârful unui munte, chiar lângă gardul electric ce înconjura lagărul. Cel mai apropiat turn de pază era la sute de metri distanţă, iar patrulele treceau destul de rar prin zonă. Când Shin şi celălalt prizonier au încercat să treacă prin gard, complicele său a rămas blocat între fire şi a murit electrocutat. Shin i-a folosit corpul pentru a se proteja şi a trece în siguranţă.

După ce a trecut de gard, Shin a dat peste o fermă din apropiere, unde a găsit o uniformă militară pe care a îmbrăcat-o. Astfel a reuşit să ajungă în siguranţă la graniţa cu China, unde a mituit un grănicer care i-a dat mâncare şi ţigări. În cele din urmă a ajuns în Coreea de Sud, şi mai târziu, în SUA.

În prezent, Shin are 30 de ani; el trăieşte în sudul Californiei şi militează pentru respectarea drepturilor omului în Coreea de Nord. El mărturisește: „Astăzi mă aflu în afara taberei, însă în fiecare zi vorbesc despre situaţia de acolo… În mintea mea, sunt încă în lagăr".

Kang – pedepsit pentru greșelile bunicului

Comparaţia pe care Shin o face între lagărele coreene și cele naziste, unde șase milioane de evrei au murit în timpul Holocaustului, ar putea părea exagerată, însă un alt supravieţuitor, Chol-Hwan Kang, confirmă analogia. „În esenţă, este același lucru ca în cazul Auschwitz-ului lui Hitler", a mărturisit Kang pentru AFP. „Metodele pot fi diferite, dar efectele sunt același… E monstruos!"

Kang, în prezent în vârstă de 43 de ani, a fost trimis în lagărul 15 împreună cu familia lui când avea 9 ani, pentru „a se pocăi" pentru presupusa lipsă de loialitate faţă de ţară a bunicului său. A petrecut acolo 10 ani împreună cu familia lui, iar mai târziu a reușit să fugă în China, iar apoi în Coreea de Sud.

Apel la comunitatea internaţională

Atât Shin, cât și Kang, descriu viaţa în lagăr în două cuvinte: foame și violenţă. „Am văzut în fiecare zi acte de tortură precum și oameni care mureau din cauza foamei", a declarat Kang într-un interviu acordat AFP. „Mi-am văzut mulţi prieteni murind și eu însumi am fost aproape să mor de malnutriţie", a adăugat el.

Cei doi bărbaţi își doresc să vadă comunitatea internaţională făcând mai multe pentru a ajuta nord-coreenii. Potrivit lui Kang, aceasta ar trebui să profite de sentimentul de opoziţie din ce în ce mai accentuat din rândul populaţiei acestei ţări comuniste.

Dupa întalnirea cu Shin, Navi Pillay, Înaltul Comisar ONU pentru Drepturile Omului, a lansat un apel la o anchetă internaţională aprofundată „asupra uneia dintre cele mai grave" situaţii din lume, afirmând că „lagărul nu doar că pedepsește oamenii pentru activităţi pașnice, ci folosește, de asemenea, tortura și alte forme de cruzime și tratament inuman, execuţii sumare, violul, munca forţată și alte forme de pedeapsă colectivă care ar putea fi chiar considerate crime împotriva umanităţii".