Top 3 consecinţe ale hiper-comunicării moderne

1343

Societatea informaţională modernă se confruntă cu un paradox: cu toate că avem mai multe mijloace şi canale prin care putem comunica, tot mai des suntem frustraţi că esenţa mesajului nostru s-a pierdut în procesul comunicării.

În plus, suntem din ce în ce mai deconectaţi, mai izolaţi. Putem, desigur, să sunăm pe cineva, să-i trimitem un sms, să-l căutăm pe Skype sau să îi scriem ceva pe peretele din profilul său de Facebook, dar nu avem garanţia că, procedând aşa, ne este garantată atenţia celui care se află de partea cealaltă a monitorului. Deşi există multe căi de a contacta pe cineva, comunicarea poate deveni un demers care să pună probleme de mai multe tipuri.

Unii oameni nu îşi verifică inbox-ul, alţii nu citesc mesajele primite pe telefon, alţii nu răspund niciodată la telefon. De aceea, există întrebări care rămân fără răspuns, solicitări care rămân citite doar pe jumătate, întâlniri de afaceri pregătite pe ultima sută de metri.

„Frumuseţea social media constă în reuşita de a crea mai multe căi de a contacta pe cineva”, declară Debbie Weil, consultant de marketing şi comunicator internaţional, pentru site-ul npr.org.

De cele mai multe ori, multitudinea de gadgets şi de tehnologii de comunicare noi ne poate face să ne simţim racordaţi la o comunitate mare, dar, totodată, şi deconectaţi. Iar aceasta afectează şi comunicarea noastră online, dar şi interacţiunea reală unii cu alţii.

În realitate, mai muţi analişti ai comunicării moderne au identificat o serie de modificări ale comportamentului individual, ca efect al hiper-comunicării contemporane. Printre schimbările identificate de Joanne R. Gilbert, profesor de comunicare şi studii new media la Colegiul Alma, din statul Michigan, se numără diminuarea abilităţii de concentrare şi de interacţiune faţă către faţă. Într-un interviu acordat sursei citate, Gilbert afirmă că în acest semestru a discutat cu studenţii săi despre rezolvarea temelor pentru acasă, care reprezintă o provocare din ce în ce mai mare pentru studenţi. Efectuarea temelor în timp ce trimitem sms-uri, trimitem şi primim mesaje pe Facebook, ascultăm muzică şi accesăm site-uri diferite de cercetare în scopul pregătirii temei de acasă oferă o „iluzie a multitaskingului”. Orice distragere a atenţiei solicită din partea utilizatorului o perioadă de până la 15 minute pentru redobândirea atenţiei şi concentrării faţă de subiectul iniţial.

O altă profesoară, Tamara Wandel, care predă comunicare la Universitatea Evansville din Indiana, aduce în discuţie o altă modificare a comportamentului: tehnologiile moderne ne dau „impresia că suntem tot timpul conectaţi, dar într-un mod superficial”. Ea foloseşte exemplul unor adulţi care pot sta liniştiţi pe o terasă, în aşteptarea unui ceai, în timp ce un grup de tineri aflaţi într-o situaţie similară simt nevoia urgentă de a anunţa imediat „evenimentul” pe Twitter şi Facebook.

Sherry Turkle, autoarea cărţii Alone Together, a scris în urmă cu o săptămână un eseu pentru New York Times, în care sublinia un alt dezavantaj al comunicării intermediate de tehnologie. În opinia autoarei, „oamenii par din ce în ce mai atraşi de tehnologii ce promit iluzia camaraderiei fără provocările pe care le pune o relaţie”. O conversaţie faţă în faţă se desfăşoară lin şi descoperă treptat personalitatea celor doi. O conversaţie de acest fel are nevoie de răbdare şi de adaptare continuă. În schimb, comunicarea online ne învaţă nerăbdarea şi răspunsurile venite instant. Pentru a ne hrăni această dorinţă de comunicare rapidă, punem întrebări din ce în ce mai simple, făcând din comunicarea noastră una „facilă şi superficială”, spune Turkle.

Niciun articol afișat