Cât de aproape sunt copiii din generaţia următoare de „demenţă digitală”?

741

În Coreea de Sud, medicii numesc această afecţiune „demenţă digitală". Este vorba de o serie de probleme neurologice, precum afectarea memoriei, oboseală cronică, insomnie şi incapacitatea de a se concentra. Şi nu, pacienţii nu sunt pensionari, ci tineri de 20-30 de ani, care petrec în medie şapte ore şi jumătate în faţa computerului.

Ţara asiatică este una dintre societăţile cu un grad foarte ridicat de conectare la internet (95%). Aici, tinerii încep chiar de la vârsta de 20 de ani să se prezinte la clinici pentru a se trata de dependenţa de internet, de gadgeturi sau de afecţiuni asociate folosirii acestora.

Tulburările derivă din expunerea mare la ecrane digitale, fie că aceasta înseamnă console, telefoane sau computere. Şi, deşi nu se cunoaşte procentul coreenilor afectaţi, situaţia şi estimările deloc încurajatoare pun paie pe foc unei dezbateri referitoare la riscurile asociate folosirii media digitale.

Pe de o parte, Manfred Spitzer, şeful departamentului de psihiatrie de la Universitatea Ulm din Germania şi autorul cărţii Demenţa digitală face parte din categoria celor care cred că folosirea intensă a computerului afecteză creierul utilizatorilor tineri. „Nu vorbim de folosirea computerului 5 minute pe zi, ci peste şapte ore, care este media în Germania şi Coreea de Sud. Creierul nostru este în continuă schimbare, iar media digitale îl schimbă în rău”, explică Spitzer.

Mai mult, medical, explică faptul că în copilărie şi adolescenţă creierul este uşor de modelat. Prin urmare, este esenţial ca un creier în dezvoltare să interacţioneze cu o serie de stimuli: confruntarea cu obiecte concrete, interacţionarea socială şi rezolvarea de probleme. În comparaţie, lumea virtuală oferă mai puţini stimuli şi, în consecinţă, mai puţine ocazii creierului de a se dezvolta la întregul potenţial.

Spitzer militează pentru folosirea limitată a computerului şi a interzicerii utilizării până la 17 ani, deoarece trecerea rapidă de la un subiect la altul sau între jocuri, imagini şi site-uri web împiedică dezvoltarea şi maturizarea creierului.

Pe de altă parte, alţi neurocercetători, precum Daphne Bavelier de la Universitatea din Geneva, susţin că unele componente ale media digitale (precum jocurile) pot îmbunătăţi abilităţile mentale. Ea afirmă că utilizatorii care se joacă frecvent învaţă mai repede, memorează mai uşor şi au o abilitate crescută de a rezolva simultan mai multe sarcini.

Cheia constă însă în folosirea moderată a computerului şi în moderarea tendinţei de a folosi computerul sau jocurile ore în şir.

„Obişnuiam să mă joc la calculator câte şapte ore pe zi şi chiar şi peste noapte dacă mama nu era acasă”, mărturiseşte o fată de 14 ani din Coreea de Sud, pe nume Kim, conform Reuters. Pentru a contracara această situaţie, guvernul a introdus o lege care blochează jocurile pentru persoane sub 16 ani, între miezul nopţii şi ora şase dimineaţa. Totuşi efectele legii sunt limitate, copiii folosind conturile părinţilor pentru a trece de restricţii.

Experţii susţin că folosirea exagerată a computerului şi internetului determină apariţia creierului de tip pop-corn, adică un creier care devine atât de obişnuit cu stimularea online şi conexiunile rapide încât omul nu mai este în stare să aibă o viaţă offline normală.

În plus, utilizatorii dependenţi de internet devin tot mai puţin capabili să înţeleagă emoţiile şi reacţiile umane, susţine psihologul Clifford Nass, de la Universitatea Stanford. „Interacţiunea interumană este o abilitate învăţată, iar ei [cei care petrec mult timp în faţa computerului] nu ajung să o practice îndeajuns”, a declarat Nass.

Diferenţa de opinie în rândul cercetătorilor vizavi de media digitale sugerează cel puţin două lucruri. Primul: studierea media digitale este un subiect încă prea nou pentru a se cunoaşte implicaţiile depline ale emergenţei şi folosirii lor pe scară largă. Al doilea: noua ştiinţă va creşte în importanţă în viitor, ceea ce va permite studii de amploare şi, de ce nu, pe media diferite.