Ce informaţii personale se pot afla când dai un telefon?

1001

Se vorbesc foarte multe lucruri despre controlul și supravegherea cetăţenilor, de la dezvăluirile făcute de Edward Snowden. Atât de multe, încât la un moment dat este greu să știi ce este pură speculaţie și ce nu. În acest sens, adică pentru verificarea unei supoziţii, cercetători de la Universitatea Stanford au realizat un studiu, cu rezultate surprinzătoare.

Atunci când Agenţia Naţională de Securiate a SUA a trebuit să ofere lămuriri despre programul PRSIM de spionaj global, chiar președintele Obama a declarat că NSA nu se uită la conţinutul convorbirilor, ci colectează doar metadate, adică informaţii despre destinaţiile, orele, datele și durata convorbirilor.

A fost un răspuns dat pentru a ieși dintr-o situaţie urâtă, dar nu a fost un răspuns care să lămurească o problemă mai profundă, și anume dacă distincţia care se face din punct de vedere legal, între a spiona conţinut și a spiona metadate, are vreun corespondent în lumea reală, în ceea ce privește consecinţele asupra celor spionaţi. Este una o activitate „mai rea” și una „mai puţin rea”?

Cercetătorii au plecat de la supoziţia că și colectarea de metadate poate duce la expunerea unor informaţii sensibile despre cei spionaţi. Cei 546 de participanţi la studiu au acceptat să își instaleze pe telefoanele cu sistemul Android aplicaţia „MetaPhone”, prin care cercetătorii primeau informaţii despre telefoanele pe care le-au făcut și despre profilurile lor de Facebook.

„În timpul cercetării noastre am observat o serie de obiceiuri care erau indicativi puternici a unor activităţi sau caracteristici sensibile”, citează The Guardian. Din acest motiv, participanţii au fost protejaţi prin pseudonime.

Unul dintre aceștia a comunicat cu multiple grupuri locale specializate pe probleme neurologice, cu un serviciu de management al unei condiţii medicale rare și cu o farmacie specilizată pe tratarea sclerozei multiple. O participantă a avut o conversaţie lungă cu sora ei la o oră foarte devreme, după care peste două zile a sunat de mai multe ori la agenţia locală Planned Parenthood, a mai realizat câteva telefoane scurte tot la același număr două săptămâni mai târziu, și un telefon final cu o lună mai târziu.

Cercetătorii au tras repede concluzia că este vorba despre o persoană care suferă de scleroză multiplă și de o femeie care caută să facă un avort și cred că au identificat și o persoană care crește cannabis. Din păcate, concluziile lor nu au fost verificate, deoarece cercetătorii au ales să nu contacteze persoanele în cauză, având în vedere natura informaţiilor pe care le aflaseră despre ei.

Cu toate astea, studiile pun în valoare două aspecte importante. În primul rând este indicativ al rezultatelor pe care NSA și alte agenţii și guverne le află despre oameni, chiar fără să „se uite la conţinutul” comunicaţiilor, iar în al doilea rând ridică un mare semn de întrebare, privind cum sunt folosite aceste informaţii care dacă nu sunt verificate cu realitatea, pot fi interpretate foarte greșit.

Eliza Vlădescu
După absolvirea Facultății de Comunicare și PR din cadrul SNSPA, Eliza Vlădescu a dat televiziunea pentru presa scrisă și de mai bine de 6 ani nu s-a uitat înapoi. Eliza face parte din echipa permanentă de redactori a revistei Semnele timpului.