„Rămân cu mult în urma altora în ceea ce privește educaţia, integrarea în câmpul muncii, accesul la o locuinţă decentă și la servicii de sănătate." Așa îi descrie pe romi, comisarul pentru drepturile omului din cadrul Consiliului Europei, Thomas Hammarberg. Dar nu este vina lor. Societatea este cea care eșuează să facă ceva ca să ușureze situaţia romilor.
Comisarul susţine că cercul vicios al discriminării, excluderii, segregării și marginalizării alimentează „anti-ţiganismul". Acesta folosește romii pe post de ţap ispășitor pentru tarele societăţii care le răpește în același timp orice șansă de a-și îmbunătăţii viaţa.
Potrivit unui raport emis luni (27 feb.) de Consiliul Europei, romii suferă din cauza unui „rasism flagrant" și au o speranţă de viaţă cu 10 ani mai scăzută decât media mai multor ţări UE, precum Ungaria, Spania sau Marea Britanie.
Documentul a avertizat cu privire la existenţa unei tendinţe clare de creștere a discriminării romilor și a indicat ca exemple descinderile în taberele de romi a unor extremiști îmbrăcaţi în uniforme de paramilitari. În perioada 2008, 2009, extremiștii au ucis șase romi între care și un copil de cinci ani.
Același raport a relatat despre familiile rome din Sofia, care au fost evacuate ilegal din casele lor, acum zece ani, pentru că autorităţile voiau să construiască un centru comercial. Celor evacuaţi li s-au oferit containere de transport, descrise drept adăposturi temporare. Atât de… temporare, că la zece ani de la eveniment, familiile locuiesc în aceleași containere, dotate cu câte o fosă în exterior, dar nicio toaletă!
Raportul amintește și de imaginea revoltătoare a unui italian făcând plajă lângă cadavrele a două fetiţe rome, publicată în 2008.
Autorităţile franceze încă mai deportează imigranţi romi veniţi din alte ţări UE, în ciuda scandalului din 2010 când s-a descoperit că grupul etnic era în mod oficial vizat ca „o ameninţare la siguranţa publică".
Așa cum notează Ivan Ivanov, directorul executiv al Biroului de Informaţii pentru Romii Europeni, este o greșeală frecventă aceea de a considera că cele mai grave probleme de discriminare a romilor apar în Europa centrală și de est.
„Societatea civilă romă care locuiește în estul și centrul Europei este, în general, mai bine dezvoltată și mai vocală decât în ţările din Occident," a declarat Ivanov pentru EUobserver.
Ba chiar, în luna octombrie, Consiliul Europei a inclus în baza sa electronică de date privind politicile și bunele practici vizând protejarea drepturilor populaţiei rome două exemple transmise de autorităţile române, transmite ziare.com . Este vorba de introducerea predării limbii romani în școli și, respectiv, noul ghid metodologic destinat profesorilor care doresc să includă în cursuri aspecte privind cultura romă.
Primul pas în integrarea romilor, spune Hammarberg ar trebui să fie „adresarea de scuze și recunoașterea crimelor comise împotriva romilor." Istoria etniei rome este marcată de episoade de discriminare crudă. Populaţia romă a fost decimată de germanii naziști, lucru care nu a fost recunoscut în procesele dn 1946, de la Nuremburg, care i-au condamnat pe apropiaţii lui Hitler pentru crime împotriva umanităţii.
Comisia Europeană a solicitat tuturor statelor membre UE să depună rapoarte de strategii și planuri de acţiune privind integrarea populaţiei de 10 milioane de romi în societăţile lor. Până acum 19 texte au fost depuse, oficialii așteptându-le pe celelalte până la sfâritul lunii martie.
Din nefericire, așa cum notează Ivanov, „unele dintre strategii sunt departe de a respecta criteriile CE". Planul olandez de acţiune, de exemplu, nu are decât 6 pagini.
