Cineva a calculat preţul Pământului - ca planetă - și valorează 3.500 de trilioane de euro. Nici mai mult, nici mai puţin. Dar cine are dreptul să-l vândă? Și cine are... interesul să-l cumpere?

Preţul a fost stabilit de astrofizicianul Greg Laughlin, de la University of California. În calculele sale, fostul angajat NASA a ţinut cont de vârsta planetei, mărimea, temperatura și masa ei. Prin comparaţie, alte planete sunt la mare distanţă valorică, deși nu au mărimi radical diferite de Terra. Dar, pentru faptul că nu au condiţii care să permită viaţa, Marte are doar valoarea unei mașini superioare (14.000 euro), în timp ce valoarea lui Venus nu e nici rest la tarabă, sub 0,7 eurocenţi.

Laughlin a conchis că din cele 1.235 de planete cunoscute, doar cele de peste 70 de milioane de euro merită efortul de a fi cercetate. Fără implicaţii creaţioniste, în final astrofizicianul spune: „Oricum, formula ne face să realizăm cât de preţios este Pământul. Ar fi cazul să-l protejăm mai bine." Omule, ești responsabil, pare a spune astrofizicianul.

Bun, am înţeles cât costă Pământul. Dar nu știu cine vinde și cine cumpără planete… Putem vorbi de inflaţie și devalorizare? După ce Dumnezeu a făcut Pământul, de la Adam încoace noi suntem cel mult administratori pe Terra (Geneza 1:28). În realitate, după căderea în păcat a lui Adam, Lucifer a pretins dreptul de posesiune. S-a văzut clar în celebrul caz Iov, când Lucifer s-a prezentat în adunarea dinaintea tronului lui Dumnezeu ca reprezentant al planetei noastre (Iov 1:6). După câteva mii de ani, în marea luptă a universului, Lucifer ar fi dat la schimb toate bogăţiile lumii acesteia pentru in singur lucru. În pustia ispitirii, i-a oferit totul lui Iisus Christos cu o singură condiţie, ca El să i se închine (Matei 4:9-10). E clar, și Satana confirmă că lucrurile nu sunt ce par a fi.

Din Cosmos planeta noastră e albastră. Încă ne măgulim cu asta. Când privim la știri e roșie, de furie, de sânge, de tensiuni. Dacă ne-am duce mai departe în spaţiu, am fi doar un fir de praf… Aici, pe palma de pământ, se fac topuri ale celor mai scumpe lucruri de pe planetă: lucrări de artă, construcţii, bijuterii, palate, rochii, mașini. Nu sunt singurul uimit de palate de 500 de milioane de dolari (La Leopolda) sau sandale de 2 milioane de dolari (Stuart Weitzman); de ceasuri de 25 de milioane de dolari (Chopard) sau reclame de 5 milioane de dolari (WV).

Sunt și alte paradoxuri. Nu mai puţin scandaloasă este situaţia în care mulţi dintre cei mai bogaţi oameni ai lumii au, la nivel individual, averi mai mari decât produsul intern brut al multor ţări. Tot aici apa e ieftină deși e vitală, iar diamantele au preţuri exorbitante deși sunt doar ornamente. În situaţii excepţionale evaluăm diferit și radical lucrurile, repetând situaţia lui Richard al III-lea care striga „Un cal, un cal, regatul meu pentru un cal."

Cine și cât costă? Probabil că cel mai bine ar evalua planeta noastră Creatorul ei. Dacă L-am întreba pe Dumnezeu care e preţul Pământului am afla cel puţin trei lucruri. Că a fost făcut ex nihilo. Că aici s-a născut Fiul Său. Și că aici, pe un nou Pământ, va fi tronul Său în veșnicie. Înţeleg că preţul e dat nu de ce, ci de cine.