Dezvăluirile WikiLeaks nu ar fi fost niciodată posibile fără Bradley Manning, soldatul care, în așteptarea procesului, este ţinut de 9 luni în „condiţii degradante și inumane, ilegale și imorale”. America îi dă o „lecţie” celui care i-a dat bătăi de cap și o avertizare oricui ar mai îndrăzni ceva similar.

Soldatul Bradley Manning, acuzat de facilitarea scurgerilor de informaţii guvernamentale către WikiLeaks, este închis 23 din 24 de ore în celula sa. În ora rămasă are voie să se plimbe în cerc într-o cameră goală. În timpul zilei nu are voie să doarmă sau să se relaxeze și este obligat să răspundă afirmativ, din 5 în 5 minute, la întrebarea: „Ești OK?”. Iar noaptea trebuie să răspundă la aceeași întrebare ori de câte ori se întoarce cu spatele spre ușă sau când își acoperă faţa de gardieni cu o pătură. În ultimele săptămâni, Manning a fost obligat să doarmă și să iasă dezbrăcat în faţa celulei pentru inspecţie.

Manning nu a fost judecat și condamnat. De fapt, el așteaptă de 9 luni de zile, într-o bază militară din Virginia, să se înfăţișeze înaintea Curţii Marţiale care îi poate da chiar sentinţa capitală. Starea de sănătate a soldatului s-a deteriorat serios, conform unui reportaj msnbc. Raportorul ONU privind tortura, Manfred Nowak, investighează cazul, iar Amnesty International a denunţat restricţiile care îi sunt impuse soldatului american drept o încălcare a drepturilor omului.

Departamentul de Stat american are însă o viziune globală asupra dreptăţii și drepturilor omului. Secretarul de stat american, Hillary Clinton, deplângea vineri „reţinerile arbitrare” de la Beijing, cu referire specială la artistul Ai Weiwei, un critic deschis al guvernului chinez, reţinut și practic dispărut din 3 aprilie.

Ministrul de externe chinez a declarat cu nonșalanţă totală că Ai Weiwei este investigat pentru infracţiuni economice și nu trebuie să facă nimeni caz cu privire la drepturile omului. În special Statele Unite, cărora China le-a transmis un mesaj apăsat: Nu avem nevoie de predicile voastre despre drepturile omului, câtă vreme aveţi propriile lipsuri severe în protejarea acestor drepturi.

Contextul duce cu gândul la dictonul nostru, „Hoţul strigă hoţii”, iar palma arde cel mai tare peste obrazul lui Obama. Președintele, el însuși specialist în drept constituţional, a insistat că soldatul este deţinut în condiţii „potrivite și conforme cu standardele noastre de bază”.

În schimb, profesorul său de drept constituţional, Laurence Tribe, se numără printre cei 250 de specialiști în drept, semnatari ai scrisorii deschise de protest, care consideră că tratamentul aplicat lui Manning este ilegal, neconstituţional și poate fi socotit tortură. Luna trecută, P.J. Crowley a demisionat din funcţia de purtător de cuvânt al Departamentului de Stat, după ce a etichetat administrarea cazului Manning ca „ridicolă, contraproductivă și stupidă”.

Obama a venit la Casa Albă cu aura unui lider elocvent și mai ales moral. Acum însă, autorii scrisorii deschise, profesorii Bruce Ackerman de la Yale și Yochai Benkler de la Harvard, se întreabă, cu un gust amar, dacă Obama, ca șef suprem al armatei, atinge măcar „standardele fundamentale ale decenţei”.

Cele mai dezastruoase scandaluri legate de președinţi americani au avut loc în al doilea mandat al acestora, îmi atrăgea atenţia zilele trecute un profesor american – adică, pe măsură ce timpul trece, chiar și cei mai buni președinţi par să se rupă de idealurile în care credeau și de realitatea oamenilor de rând. Pe de altă parte, cazurile prizonierilor irakieni uciși sau torturaţi de soldaţii americani, închisorile secrete ale CIA în Europa te ajută să înţelegi de ce uneori SUA și China nu sunt deloc „a lumii două feţe”, ci, mai degrabă, capul și pajura aceleiași monede atinse inevitabil de influenţa corupătoare a puterii.

Sursa foto: Wikimedia

Norel Iacob
Pentru Norel Iacob, studiile universitare și post universitare în domeniul religiei au reprezentat mijloace pentru a interacționa mai bine cu vastul domeniu al spiritualității umane. Iar din pasiunea pentru comunicare relevantă în acest domeniu, la scurt timp după terminarea studiilor, s-a implicat în media, realizând emisiuni TV și radio. Din 2009, este redactorul-șef al revistei Semnele timpului.