Este oficial. Grecia a cerut ajutorul UE și FMI. Vineri, 23 aprilie, George Papandreou, primul ministru socialist al Greciei, a declarat că solicită pachetul de 40-45 miliarde de euro pus la dispoziţie de cele două instituţii. Un moment cu siguranţă umilitor, după ce timp de șase luni guvernul grec a susţinut că este în măsură să rezolve problemele și singur.

Joi, 22 aprilie, a fost cu siguranţă o zi proastă pentru Grecia. Eurostat a revizuit deficitul bugetar din 2009 la 13.6% din PIB faţă de 12.7% și a menţionat că nu exclude încă o revizuire având în vedere calitatea slabă a datelor furnizate. Agenţia de rating Moody’s a redus din nou previziunile cu privire la solvabilitatea Greciei, iar probabilitatea ca ratingul să fie încă o dată diminuat este ridicată. Nu este de mirare că tulburarea pieţelor a atins un nou apogeu forţând guvernul să apeleze la ajutor internaţional.

Salvarea Greciei rămâne însă departe de a fi o certitudine, iar săptămâna în care intrăm este decisivă. În primul rând, guvernul grec trebuie să cadă de acord cu FMI, Banca Centrală Europeană și Comisia Europeană asupra unui program credibil de redresare economică. Acest plan trebuie să atace esenţa problemei, și anume risipa fiscală, fără însă să înăbușe creșterea economică și așa extrem de firavă.

În al doilea rând, ţările membre euro trebuie să își confirme angajamentele luate și să pună la dispoziţie sumele promise cât mai repede. Însă, într-o serie de state membre ale zonei euro acordarea acestor împrumuturi necesită aprobarea Parlamentului. În Germania, ajutorul pentru Grecia este controversat, o bătălie legislativă este probabilă. Rămâne de văzut modul în care cancelarul german, Angela Merkel va reuși să își convingă compatrioţii de necesitatea intervenţiei.

În al treilea rând, devine din ce în ce mai clar că suma de 45 de miliarde de euro nu este suficientă pentru rezolvarea problemelor grecești. Axel Weber, președintele băncii centrale germane, evalua săptămâna trecută la 80 de miliarde necesarul real. Pieţele așteaptă cu nerăbdare o indicaţie cu privire la strategia pe termen lung a ţărilor membre euro în acest sens.

Rămâne de văzut dacă acţiunile și declaraţiile decidenţilor europeni vor reuși să convingă pieţele că Grecia și zona euro sunt pe drumul cel bun. Ceva vești bune dinspre Atena n-ar strica deloc. În special săptămâna aceasta. 

Cristina Modoran este economist și scrie pentru rubrica ST Guest Contributors.