Islanda e ilustraţia perfectă. În câţiva ani a zguduit lumea de două ori. Prima dată prin prăbușirea băncilor islandeze – subliniind fragilitatea sistemului nostru financiar – și a doua oară prin erupţia unui vulcan care a blocat activitatea aeriană la un nivel nemaiîntâlnit.

L-am citit pe Matthew Lynn de la Bloomberg News, într-un editorial care merită timpul cititorului. Pentru Lynn, Islanda ne-a avertizat foarte sonor cu privire la forţa covârșitoare a neprevăzutului. Ar fi ceva de spus însă și despre incredibila noastră fragilitate și neputinţă în cazul unor scenarii pentru care nu există plan de rezervă.

Lecţiile sunt simple:

  1. Suntem dependenţi de tehnologia creată, într-o măsură care subliniază cât de slabi suntem. Transportul aerian este baza multor activităţi economice vitale. Totuși, transportul aerian e vulnerabil la condiţiile meteo și cele mai mici greșeli sau scăpări pot avea costuri imense. Tragedia poloneză e, în context, un argument foarte solid.
  2. Deși virtual, lumea e cât un sat, în care strigăm unul la altul peste gardul vecinului de chat, facebook sau email, în lumea reală, nemediate de tehnologie, distanţele contează.
  3. 11 septembrie 2001, criza financiară, vulcanul din Islanda ne arată ce înseamnă scenariile neanticipate. Cele mai rele temeri ar putea să se materializeze dintr-o direcţie la care nimeni nu se așteaptă. În timp ce mulţi se temeau de haosul pe care l-ar putea genera terorismul aerian, haosul a fost creat de un vulcan și de norul de cenușă.

Ca să nu fie acuzat de scenarii apocaliptice probabil, Matthew Lynn încearcă marea cu degetul. Spre finalul editorialului său caută să anticipeze de unde ar putea veni următoarea lovitură. O criză energetică, ţinând cont de dependenţa Europei de Rusia, hrana modificată genetic, moneda unică europeană?

Imprevizibilul însă își merită numele tocmai pentru că nu suntem capabili să-l anticipăm. Și tocmai pentru că e neanticipat, poate face ravagii. Din fericire, lumea nu se confruntă cu o incidenţă mare a situaţiilor imprevizibile grave și de proporţii. Cu toate acestea, lecţia semnificativă pe care ne-a dat-o vulcanul islandez n-ar trebui ignorată. Ceea ce pare foarte greu de realizat ori imposibil astăzi – vezi proiecţiile Bibliei cu privire la viitor – este foarte posibil să devină realitate mâine sau într-o clipă. Oricât de atent planificăm și previzionăm, nu putem deţine controlul absolut asupra lumii și istoriei.

Foto: Wikimedia

Norel Iacob
Pentru Norel Iacob, studiile universitare și post universitare în domeniul religiei au reprezentat mijloace pentru a interacționa mai bine cu vastul domeniu al spiritualității umane. Iar din pasiunea pentru comunicare relevantă în acest domeniu, la scurt timp după terminarea studiilor, s-a implicat în media, realizând emisiuni TV și radio. Din 2009, este redactorul-șef al revistei Semnele timpului.