Vă amintiţi, desigur, literatura ce conţinea elogii la trecutul glorios al strămoșilor noștri… Mereu glorios, dar mereu trecut. În prezent, românii nu se prea laudă cu armata lor. În sondajele publice, încrederea românilor în armată vine întotdeauna după încrederea în biserică, dar întotdeauna înaintea guvernului – ceea ce nu este neapărat un plus pentru armată, ci mai degrabă un minus pentru guvern.Uitându-mă în ograda mai mare a altora, în care se dezbate acum limitarea utilizării armelor nucleare, nu pot să nu observ diferenţa: armata română pierde din credibilitate, în timp ce armata americană, în ciuda legendarului conflict pe care îl are cu presa, se bucură din plin de încrederea poporului.

E limpede că un merit important pentru creșterea capitalului de imagine al armatei americane îl constituie vizibilitatea ei în viaţa cetăţeanului. În SUA, bocancii armatei intră zilnic în viaţa americanului de rând sub forma spectacolului militar. Militainmentul este un concept umbrelă, sub care intră numeroase produse de entertainment, de la știri la filme și de la jucării și jocuri video la reality show-uri cu tematică militară. Analizând aceste produse îţi dai seama că armata are soluţii de promovare pentru fiecare vârstă. Două linii de promovare mi s-au părut foarte interesante. Prima este cea a jocurilor pentru computer. Armata americană produce jocuri video care nu doar că fac o concurenţă serioasă pentru producţiile companiilor private, dar pot constitui de asemenea instrumente de evaluare a recruţilor. Apoi, în SUA rulează programe TV tip reality show cu tematică militară (un exemplu e postat mai jos), care romanţează experienţa recruţilor și construiesc o imagine foarte atractivă a serviciului militar, în ochii tinerilor.

Nu cred că militainmentul este soluţia pentru sporirea încrederii în armată, dar încrederea noastră într-un viitor mai bun are nevoie de ceva mai mult aplomb decât ne poate oferi un discurs învăţat pe de rost despre trecutul glorios al strămoșilor. Alţii au învăţat deja să nu își bazeze încrederea prezentă doar pe istoria pionierilor și își construiesc zilnic, piesă cu piesă, edificiul încrederii publice.

Aș desprinde de aici o idee: viziunea noastră are nevoie de cârlige în prezent, pe care suntem datori să le montăm chiar noi. Nu avem dreptul să sperăm la un viitor luminos câtă vreme ne repudiem prezentul. Prezentul românesc trebuie asumat pentru ca viitorul să nu ne mai pară sumbru. Asta pune o responsabilitate uriașă pe umerii umilului azi.

Alina Kartman
Cu peste 9 ani de experiență în presa online din România, Alina Kartman face parte din echipa permanentă de redactori ST.