Catolicii care conduc America protestantă

370

Întâlnirea dintre Barack Obama și papa Francisc s-a lăsat așteptată ceva timp. După cum dictează protocolul, cel care s-a deplasat primul a fost președintele american, care a ajuns săptămâna trecută la Vatican. Papa însă plănuiește și el o vizită în SUA pentru anul viitor, ocazie cu care a fost invitat să ţină un discurs în faţa celor două Camere reunite ale Congresului. Dacă va accepta invitaţia, va fi un discurs istoric.

Invitaţia a fost trimisă de către republicanul John Boehner, în calitatea sa de președinte al Camerei Reprezentanţilor, în numele liderilor Camerei Reprezentanţilor, dar și a Senatului, scrie Washington Post. Dacă Francisc acceptă invitaţia, va fi primul pontif care să se adreseze din Capitoliu legislatorilor americani.

Boehner, un catolic, consideră că principiile vehiculate de papă în primul său an de pontificat sunt printre fundamentele care stau la baza Statelor Unite, chiar dacă de multe ori aceasta eșuează în a le îndeplini. „Papa Francisc a inspirat milioane de americani cu stilul său pastoral și cu leadershipul serviabil, provocând toţi oamenii să fie miloși, iertători, solidari și să servească în umilinţă… Ar fi o oportunitate excelentă pentru poporul american și pentru alte naţiuni să asculte mesajul său complet”, scrie Boehner în invitaţia sa.

El încheie astfel: „Cu o recunoștinţă profundă, l-am rugat pe papa Francisc să aibă în vedere această invitaţie din partea Congresului și a milioanelor de cetăţeni ai Statelor Unite pe care îi slujim.” Desigur, milioanele de cetăţeni care și-au numit reprezentanţi în Congres nu au fost întrebate dacă ar vrea sau nu o asemenea vizită și putem să ne întrebăm în mod just dacă și protestanţii, musulmanii sau evreii împărtășesc la fel de entuziaști convingerile acestui catolic.

Adevărul despre America protestantă

Adevărul este că odată America era metodistă, baptistă, prezbiteriană, episcopaliană, unitariană, luterană, anabaptistă etc. Acum însă, americanii de rând ar avea probleme să își aducă aminte dogmele acestor religii, care au devenit un fel de „memento verbal al istoriei religioase a naţiunii”, scrie Joseph Bottum în jurnalul de religie și viaţa publică First Things.

Studiile Pew îi susţin afirmaţiile. Din 1972 și până în 2010, numărul protestanţilor nu s-a oprit din scădere, de la 62% la 51%, pentru ca în 2012 să ajungă chiar la 48%. Diferenţa este aproape egală cu numărul neafiliaţilor religios, care au crescut de la 7% în 1972, la 18% în 2010 și până la 20% în 2012. În schimb, numărul adulţilor americani catolici s-a menţinut constant în tot acest timp, în jur de 25%. Singurul motiv pentru care se mai spune și în prezent că America este „ţara protestantismului” este că la numărătoare, cei mai mulţi americani încă sunt protestanţi, aproape dublu faţă de catolici. Dar asta nu schimbă cu nimic faptul că este un protestantism rupt în foarte multe bucăţi, și fiecare bucată pierde enoriași de zeci de ani. Și nu schimbă cu nimic faptul că în SUA, cea mai mare confesiune religioasă este Biserica Catolică, și este așa de mult timp.

Istoricii americani încă dispută numărul de catolici care un intrat în ţară odată cu valul de imigranţi din anii 1850-1860, care au venit din Germania, Irlanda, Italia, Polonia și din alte ţări ale Europei catolice. Se estimează că populaţia americană catolică ar fi fost cuprinsă între 1,6 și 3,5 milioane de oameni la 1850, când majoritatea istoricilor spun că Biserica Catolică a devenit cea mai mare confesiune din Statele Unite. Dintre istorici, cei mai sceptici cred că acest eveniment s-a petrecut de fapt cu o generaţie mai târziu, pe la anul 1905, scriu Roger Finke și Rodney Stark în „The Churching of America, 1776-2005: Winners and Losers in Our Religious Economy”.

Biserica Catolică a pierdut și ea foarte mulţi membri în ultimii ani, mai ales după scandalurile cu abuzurile sexuale, dar a fost salvată de imigranţii hispanici care populează bisericile din sud și sud-est. Spre exemplu, între 2001 și 2011 numărul catolicilor din arhidieceza din Atlanta a crescut cu 180%. Conform datelor Pew, în prezent, 30% dinte catolicii americani sunt hispanici, iar pentru cei sub 40 de ani, numărul crește la aproape jumătate din total.

Influenţa Bisericii Catolice

Instituţiile catolice angajează mai mult de 1 milion de americani, conduc 5% dintre școli și 10% dintre spitale, scrie The Economist. Aceștia sunt cei care au dus de unii singuri bătălia împotriva reformei sanitare impuse de președintele american. Joe Biden, vicepreședintele Statelor Unite este catolic și la fel și republicanul Paul Ryan cu care a concurat pentru post. În Congresul american sunt 163 de membri catolici, din 535, cel mai mare număr de catolici din istorie, cu 30% mai mult decât în „combinaţia” precedentă. Protestanţii rămân cei mai numeroși, cu 56% din membri, dar sunt pe o pantă descendentă, având în vedere că acum 50 de ani alcătuiau trei sferturi din Congres, conform Pew.

De asemenea, este pentru prima dată în istorie când Curtea Supremă a SUA este lipsită de un judecător protestant, fiind alcătuită din 6 catolici și 3 evrei. Elesha Coffman, profesoară de istorie religioasă la Universitatea Duke, scrie pentru Christianity Today că judecătorii evrei s-au aliniat de-a lungul timpului foarte bine la politicile liberale, fiind mereu propuși de democraţi, în timp ce catolicii conservatori au fost preferaţi de președinţii republicani care s-au opus avortului. Pe asemenea subiecte sociale, protestanţii conservatori au făcut de atâtea ori front comun cu catolicii conservatori, încât antipatiile care durează de secole între cele două religii încep să dispară, astfel încât nici electoratul evanghelic nu are nicio problemă să sprijine un judecător catolic, în locul unuia protestant, scrie Coffman.

Statele Unite nu au avut niciodată un partid religios, așa cum se întâlnește des în Europa și America Latină, însă punctul de întâlnire între religie și politică este mereu în schimbare, scrie Daily Beast. S-ar putea ca peste o generaţie cele două partide, republicanii și democraţii, să își limpezească mai bine ideologiile, unul adoptând impulsurile liberale, iar celălalt pe cele conservatoare, dar indiferent cu ce ideologie va rămâne un partid sau altul, unul dintre ele va fi cel mai probabil un partid catolic.

Eliza Vlădescu
După absolvirea Facultății de Comunicare și PR din cadrul SNSPA, Eliza Vlădescu a dat televiziunea pentru presa scrisă și de mai bine de 6 ani nu s-a uitat înapoi. Eliza face parte din echipa permanentă de redactori a revistei Semnele timpului.