Într-o răbufnire de furie și tristeţe însoţite de lacrimi, președintele Barack Obama a promis să facă tot ce poate pentru a limita violenţa armată în Statele Unite, care a îngrozit lumea și l-a lăsat adesea pe președinte fără răspunsuri în faţa unei populaţii înfuriate de neputinţa de a mișca lucrurile într-o direcţie pozitivă. Însă câtă putere executivă mai are de fapt președintele, care este pe cale să își încheie mandatul?
Dezbaterea cu privire la controlul armelor se deschide odată cu fiecare atentat care duce la pierderea de vieţi omenești și care nu reprezintă un eveniment izolat în Statele Unite. În mod special, atacul care s-a soldat cu moartea a 20 de elevi în Newtown, Connecticut, în decembrie 2012, a fost un punct de cotitură în care populaţia a cerut administraţiei Obama să limiteze accesul la armele de tip militar. Cu toate acestea, o legislaţie care ar fi interzis armele semiautomate și ar fi extins controalele pentru cumpărători a fost respinsă de Senat în 2013, deși avea sprijin public, scrie cfr.org. Astfel, în continuare, legile federale nu impun decât un set minim de standarde pentru regularizarea comercializării și deţinerii armelor, în timp ce fiecare stat în parte vine cu propriul set de legi, dintre care unele mai restrictive și altele, mai laxe.
Statisticile arată că SUA, care numără mai puţin de 5% din populaţia lumii, înregistrează, în același timp, aproximativ 35%-50% din armele deţinute de civili la nivel mondial, conform unui raport realizat în 2007. Asta înseamnă că SUA reprezintă ţara cu cel mai mare număr de arme per capita. În același timp, are și cea mai mare rată de omucideri cu armă dintre toate ţările dezvoltate. Cu toate astea, apărătorii drepturilor civililor de a deţine arme susţin că aceste statistici nu indică o relaţie de tip cauză-efect și că, de fapt, rata omuciderilor și a altor violenţe armate a scăzut de la apogeul atins în anii 1990. Activiștii anti-regularizarea armelor consideră faptul de a deţine arme un drept din naștere și o parte esenţială a patrimoniului naţiunii.
Împins la limitele puterii, în ianuarie 2016 Obama a anunţat un pachet de acţiuni destinate scăderii violenţei armate, vizând în special măsuri pentru licenţierea tuturor persoanelor care vor să vândă arme, controale mai stricte asupra posibililor clienţi, fonduri pentru angajarea unor agenţi federali care să supervizeze aceste acţiuni, plus 500 de milioane de dolari pentru extinderea accesului la servicii medicale pentru sănătatea mintală, având în vedere că sinuciderile, multe dintre ele duse la capăt de persoane nediagnosticate la timp cu o boală mintală, alcătuiesc 60% dintre decesele prin violenţă armată. Președintele a spus la momentul respectiv că a fost nevoit să recurgă la aceste măsuri sub propria autoritate deoarece Congresul a eșuat în a trece „reforme de bun-simţ”.
Cu toate acestea, puţine dintre măsurile respective au fost și puse în aplicare, notează NYTimes. Se pare că nu s-au pornit niciun fel de investigaţii, nu s-au făcut arestări și nici nu s-au dat condamnări pentru cei care comercializează arme în afara legii, iar oficialii administraţiei Obama ar fi declarat că nici nu există vreun plan specific în acest sens. Era și greu un asemenea lucru, când nici măcar nu s-au redistribuit fonduri în direcţia respectivă. Cel mai vizibil semn al iniţiativei este realizarea a 10.000 de pliante care clarifică calificările pe care trebuie să le aibă un vânzător de arme și care vor fi distribuite în târguri și în alte locuri. Această „campanie educativă” ar trebui să atragă după ea toate efectele stabilite iniţial, lucru imposibil. „Absenţa constrângerii agresive este un indiciu al limitelor autorităţii executive a președintelui, deși acesta își afirmă în mod repetat puterea pe care i-o dă Biroul Oval pentru a lua măsuri în faţa unui Congres republican inactiv”, scrie NYTimes.
