Conferinţa de la München: Trump, în prim-plan, deși în lipsă

190

A 53-a Conferinţă de Securitate a reunit în jur de 500 de personalităţi ale lumii, care au discutat despre crizele actuale și marile provocări asociate politicii globale de securitate. Pe fond, administraţia Trump pare să genereze cele mai intense îngrijorări.

Conferinţa a avut loc în München și a fost prezidată de ambasadorul Wolfgang Ischinger. Au onorat cu prezenţa Angela Merkel, vicepreședintele american, Mike Pence; ministrul apărării SUA, James Mattis; secretarul general al ONU, Antonio Gutteres; secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, dar și peste 30 de șefi de state și guverne.

Pe lângă problemele stringente care frământă politica internaţională, de departe discuţiile au gravitat în jurul schimbării de macaz anunţate de administraţia Trump. Noul președinte a salutat Brexitul şi a încurajat şi alte ţări europene să procedeze precum britanicii. Dacă Trump îşi va impune agenda, „relaţiile transatlantice s-ar duce pe apa sâmbetei”, consideră Ischinger. De aceea una dintre priorităţile conferinţei este să explice noii administraţii americane valoarea integrării europene.

La fel a procedat și cancelara Angela Merkel, care, într-o conferinţă de presă comună cu premierul Canadei, la Berlin, își exprima speranţa că „lumea este conștientă de valoarea comună pe care NATO o oferă”. Este o trimitere fără echivoc la afirmaţiile derutante ale lui Trump cu privire la viitorul acestei organizaţii. „Statele Unite și-au dezvoltat puterea cu ajutorul NATO. Organizaţia transatlantică este importantă nu doar pentru membrii ei, ci și pentru Statele Unite”, a insistat Angela Merkel. Mult mai incisivă a fost ministra germană a apărării, Ursula von der Leyen, care, în deschiderea conferinţei, a subliniat că ţara sa trebuie să facă mai mult pentru securitate, conform cererii SUA, dar și că „lumea are nevoie de o Americă implicată în chestiunile globale, conştientă de răspunderea ce-i revine”.

Încercând să liniștească apele, Mike Pence a dat asigurări că Statele Unite ale Americii rămân „cel mai mare aliat” al Europei – „Președintele mi-a cerut să fiu aici astăzi (…), pentru a transmite mesajul că Statele Unite susţin în mod ferm NATO și că vom fi de neclintit în angajamentul nostru faţă de Alianţa Atlantică”. Și secretarul american al apărării, James Mattis, a reamintit că, atunci când este vorba de provocările de securitate, europenii şi americanii pot reuşi doar împreună, invocând Articolul 5 din Tratatul NATO, care „este un angajament fundamental”. Există însă o condiţie pe care administraţia Trump nu a ezitat să o enunţe. „Președintele Trump așteaptă din partea aliaţilor săi să se ţină de cuvânt. A sosit timpul să facă mai mult” în materie de cheltuieli militare, a tranșat problema vicepreședintele Mike Pence. Mai exact, este vorba de angajamentul de a contribui cu 2% din PIB la bugetul pentru apărare.

Pe lângă viitorul incert al NATO, o altă sursă de amplificare a incertitudinilor este relaţia controversată a lui Trump cu administraţia de la Moscova. Încercând să tempereze spiritele și în această privinţă, Pence a recomandat fermitate faţă de Rusia. „Statele Unite vor continua să tragă la răspundere Rusia, dacă este cazul, chiar dacă noi căutăm un nou teren comun pentru relaţia noastră.”

Nu toţi s-au grăbit să se încreadă în aceste asigurări. Senatorul republican John McCain s-a distanţat vineri de acest mesaj liniștitor, spunând că administraţia președintelui Donald Trump este în haos. „Cred că președintele face declaraţii și din când în când se contrazice singur. Așa că am învăţat să ne uităm la ce face președintele, în loc de ce spune”, a subliniat el. Și alţi politicieni și-au exprimat neîncrederea faţă de declaraţiile lui Pence, considerând că asigurarea vicepreședintelui ar putea fi oricând răsturnată de un mesaj al lui Trump, trimis pe vreo reţea de socializare. „Fluxul Twitter va arăta dacă vorbele lui Pence sunt, într-adevăr, cele ale președintelui”, a spus Carl Bildt, fost ministru de externe suedez, citat de HotNews.