Anul 2015 anunţă evenimente care riscă să le depășească în intensitate pe cele din anul care tocmai s-a încheiat. Un motiv este și faptul că există un interes selectiv din partea marilor puteri pentru stingerea sau prevenirea conflictelor. Un sondaj recent ilustrează modul în care priorităţile politicii externe influenţează parcursul evenimentelor.

Este vorba despre definirea intereselor naţionale și stabilirea unor priorităţi de politică externă. Acesta este motivul pentru care Statele Unite ale Americii au fost mult mai preocupate de oprirea Statului Islamic în Siria și Irak decât, de exemplu, de încetarea războiului civil din Republica Centrafricană.

Conform unui sondaj efectuat de Centrul pentru Acţiuni Preventive din cadrul organizaţiei Consiliul pentru Politică Externă (un think tank independent), priorităţile statului american sunt strâns asociate cu interesele pe care le are. Organizaţia a solicitat unui număr de 2.200 de oficiali guvernamentali americani, academicieni și experţi să evalueze impactul și probabilitatea concretizării a 30 de scenarii cu un impact extins. Printre scenariile de prioritate maximă sunt incluse posibile atacuri majore asupra Statelor Unite sau a aliaţilor, o eventuală criză generată de Coreea de Nord, perspectiva unor lovituri militare israeliene împotriva Iranului, o confruntare între China și vecinii săi cauzată de disputa teritorială din Marea Chinei de Sud, escaladarea războiului civil sirian sau instabilitatea accentuată din Afganistan.

Pe lângă aceste motive de îngrijorare semnalate de această cercetare, au apărut două situaţii neprevăzute care nu au fost semnalate în raportul de anul trecut: intensificarea luptei dintre forţele ucrainene și cele proruse și violenţa sporită dintre israelieni și palestinieni.

Dezastrele contează doar în anumite condiţii

Faţă de anul trecut, respondenţii au fost mai îngrijoraţi de izbucnirea unei a treia Intifade în Israel și de consecinţele unui eventual colaps al discuţiilor dintre Iran și puterile occidentale privind programul nuclear. Pe de altă parte, se resimte o scădere a preocupărilor faţă de conflictele din ţări precum Somalia, Sudanul de Sud și Mali. Acest lucru nu înseamnă neapărat că instabilitatea politică din aceste ţări a dispărut, ci că priorităţile s-au schimbat.

„Partea interesantă este modul în care oamenii prioritizează importanţa conflictelor”, a explicat directorul Centrului pentru Acţiuni Preventive. „Riscul unui angajament militar din partea SUA, proliferarea armelor nucleare, terorismul sunt cele mai importante criterii care survin în modul în care majoritatea oamenilor judecă interesele americane. Preocupările umanitare au scăzut în ierarhia intereselor.” În cazul americanilor se constată o preocupare pentru securitatea propriei case, urmată de instabilitatea din Orientul Mijlociu.

Interesul, în dispută cu umanitarismul

Interesul propriu este firesc să apară în logica evenimentelor internaţionale. Însă ce rămâne dincolo de acesta? Răspunsul vine și în funcţie de maniera în care „interesele” sunt definite. În sondajul organizaţiei americane, un scenariu considerat „de mare impact” este unul care ameninţă direct Statele Unite, fiind de natură să le implice militar din cauza angajamentelor internaţionale. Prin contrast, un scenariu „cu impact redus” este unul care „ar putea avea consecinţe grave, de natură umanitară, dar în ţările de importanţă strategică limitată pentru Statele Unite ale Americii”.

Analistul Uri Friedman, de la The Atlantic, comentând pe marginea acestui sondaj, spunea că lumea de astăzi este rezultatul modului în care este definit „interesul”. O interpretare diferită poate crea contextul ca lumea să arate altfel. Ceea ce sugerează jurnalistul american este că maniera în care o superputere își definește interesul poate schimba faţa lumii. Practic, evenimentele sunt un efect al strategiei de prioritizare a intereselor din partea ţărilor care au un cuvânt important de spus în politica globală.

Ce așteaptă experţii?

Cercetătorii nu și-au propus ca prin intermediul sondajului să prevadă locurile în care violenţa va fi cea mai intensă în 2015 sau care vor fi evenimentele cu cel mai amplu impact. Rezultatele cercetării nu sunt produsul unui algoritm sofisticat pentru estimarea viitoarelor zone de conflict ale lumii. În schimb, ele oferă o vedere de ansamblu asupra lumii prin prisma securităţii naţionale, fiind mai mult o reflectare a unei anxietăţi a experţilor decât o previziune a evoluţiilor viitoare.

Raportul de anul trecut, de exemplu, nu a prevăzut impactul avut de ISIS sau manevrele lui Vladimir Putin în spaţiul ucrainean. Rezultatele raportului sunt „de multe ori doar o extrapolare a trecutului recent”, a precizat directorul centrului american care a coordonat studiul.

Ce așteaptă americanii?

Părerea experţilor, așa cum este expusă în studiu, este că americanii nu par să mai fie adepţii unei politici intervenţioniste, precum erau în timpul mandatului lui George Bush. În viziunea fostului președinte, „singura modalitate de a ne proteja poporul (…), singura modalitate de a asigura pacea și de a ne conduce destinul este să ne menţinem poziţia dominantă în lume. SUA vor continua deci să fie în frunte”, a fost declaraţia lui Bush. În consecinţă, nu a avut ezitări în declanșarea războiului din Irak.

Între timp, americanii și-au schimbat perspectiva. Pew Research Center a relevat faptul că 52% dintre cetăţenii americani consideră că Statele Unite „ar trebui să-şi vadă de treburile lor şi să lase fiecare ţară să-şi rezolve problemele singură, aşa cum poate ea mai bine”, iar liderii să renunţe la politicile intervenţioniste, relatează The Guardian.

Ceilalţi americani (deși sunt o minoritate) văd lucrurile altfel. Printre ei este și Ben Carson. În opinia sa, SUA ar trebui să aibă o politică externă proactivă, nu una reactivă, așa cum este în prezent. Aceasta ar presupune o politică bazată pe ideea americană de promovare a libertăţii în străinătate și de menţinere a securităţii acasă.

Dincolo de opţiunile diverse cu privire la politica externă americană, există o certitudine. Este chiar cea exprimată de către studiul de faţă: poziţionarea influenţează evenimentele globale. Oare cum vor reacţiona SUA la masacrul recent dintr-o școală pakistaneză, soldat cu uciderea a 132 de copii? Dezastrul umanitar generat de violenţele talibanilor va constitui o prioritate a anului 2015? Sau interesul propriu va impune o alternativă?