Donald Trump aprinde scântei la summitul NATO

134

Participarea președintelui american la primul său summit NATO pare să fi înlocuit înţelegerile tacite și discuţiile de rutină dintre aliaţi cu discuţii mai degrabă spinoase și chiar cu lovituri sub centură.

Participarea președintelui american la summitul NATO pare să fi înlocuit înţelegerile tacite și discuţiile de rutină dintre aliaţi cu discuţii mai degrabă spinoase și chiar cu lovituri sub centură.

Ziua de miercuri a debutat cu tensiuni între SUA și Germania, după ce Donald Trump a declarat că „Germania este prizoniera Rusiei, pentru că ea îşi trage 60-70% din energia sa de la Rusia. (…) Ei plătesc miliarde de dolari Rusiei, iar noi trebuie să-i apărăm contra Rusiei. (…). Asta nu e normal.” Nu este pentru prima dată când liderul american își exprimă rezervele faţă de scopul și utilitatea Alianţei Nord-Atlantice, însă este pentru prima dată când ia la ţintă o anumită ţară.

Declaraţiile sale vin de fapt pe fondul unei probleme strict comerciale. Președintele Trump este de părere că proiectul conductei de gaze North Stream 2, dezvoltat de Gazprom și care ar trebui să devină funcţional anul viitor, nu ar fi trebuit să existe niciodată. Conductele care vor trece pe sub Marea Baltică ar trebui să fie o alternativă la ruta deja existentă prin Ucraina, astfel încât Rusia și Germania vor fi legate direct, ceea ce va permite dublarea cantităţii de gaze importate de Germania.

În prezent, nu se poate spune că Germania este în vreun fel prizoniera Rusiei, iar declaraţiile lui Trump în această privinţă sunt manipulatoare. Este adevărat că Rusia asigură între 50 și 75% din importurile de gaze din Germania, conform datelor Eurostat, însă această cantitate nu reprezintă decât 20% din cumulul de surse energetice al Germaniei, lămurește BBC. În prezent, sursele energetice ale Germaniei sunt împărţite: 40% cărbune, 30% regenerabile, mai puţin de 20% gaz (importat) și 10% energie nucleară. Pe măsură ce Germania încearcă să elimine cărbunele și energia nucleară cu totul, celelalte resurse vor trebui să acopere pierderile, însă este puţin probabil ca Germania să ajungă să depindă de gazul rusesc în proporţie de 60-70%, mai ales că noua conductă de gaze nu primește nicio finanţare de la statul german.

Proiectul a cauzat dispute interne între ţările membre NATO, părerile fiind împărţite în ce privește oportunitatea lui. Ţările baltice și est-europene s-au exprimat împotriva proiectului, însă secretarul general al NATO a spus că problema nu poate fi decisă la nivelul Alianţei, fiind vorba de decizii naţionale ale ţărilor implicate în proiect. Trump este de părere că „acesta ar submina securitatea energetică şi stabilitatea generală a Europei, furnizând Rusiei un alt instrument pentru constrângerea politică a ţărilor europene, în special a Ucrainei. Rusia înţelege că acest proiect dezbină Europa şi foloseşte acest lucru în avantajul său.” Mai mult, Trump chiar a ameninţat cu sancţiuni economice companiile europene din Germania, Austria, Olanda, Franţa și Marea Britanie care au investit în proiect. Mai multe despre aceste subiect urmează să fie discutate în curând la prima întâlnire faţă în faţă dintre Trump și Vladimir Putin.

Președintele american a lansat atacuri, în general, la adresa membrilor NATO pentru că în momentul de faţă SUA contribuie disproporţionat de mult la bugetul miliar al Alianţei, faţă de celelalte ţări. În timpul discuţiilor oficiale, președintele american le-ar fi cerut aliaţilor nu doar să își respecte ţintele de a dedica 2% din PIB cheltuielilor militare imediat, dar și să le crească la 4%, ceea ce ar depăși chiar nivelul alocat în prezent de SUA cheltuielilor militare. În final însă, comunicatul oficial asupra cărora au căzut de acord membrii NATO nu prevede decât asumarea ţintei de a ajunge la 2% din PIB până în 2025, intensificarea eforturilor în lupta antiterorism și lansarea unei iniţiative pentru situaţii de urgenţă, în care batalioane de infanterie mecanizată, escadroane aeriene şi nave de luptă care să fie capabile de intervenţie în 30 de zile de la izbucnirea unui conflict. De asemenea, Macedonia este așteptată să devină membră NATO, imediat după finalizarea procesului de schimbare a numelui ţării.

În timpul declaraţiilor de presă comune, Trump și-a schimbat tonul, așa cum deja pare să îi fie obiceiul, lăudând guvernul de la Berlin și „relaţia foarte, foarte bună, o relaţie extraordinară pe care o avem cu cancelarul, cu Germania”. De asemenea, și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a ţinut să puncteze că, deși membrii NATO se contrazic pe mai multe probleme, alianţa este mai puternică împreună şi îşi va majora bugetul alocat apărării.