4 mize ale disputei teritoriale dintre China și Japonia

204

Situaţia nu este deloc roză între China și Japonia, după ce guvernatorul de la Tokyo, Shoharo Ishihara, a lansat o ofertă de 26 de milioane de dolari, bani strânși din districtul său, pentru a cumpăra de la un proprietar privat insulele Senkahu. Insulele sunt revendicate însă de guvernul chinez, care a trimis marţi 11 nave în apropierea insulelor administrate de Japonia.

Mișcarea Japoniei a strârnit proteste masive în toată China împotriva afacerilor japoneze, de la standuri cu sushi și până la fabrici de automobile. Rădicinile conflictului pornesc din istoria celor două popoare rivale, dar astăzi implicaţiile au efecte globale.

1. Este în primul rând vorba despre istorie. Primul război Chino-Japonez s-a încheiat cu victoria Japoniei, care a însemnat pierderea semnificativă a prestigiului dinastiei Qing, prin scoaterea Peninsulei Coreea de sub vasalitatea ei și transferarea sub sfera de influenţă a Imperiulu Japonez. În final, asta a dus la Revoluţia din 1911, care s-a terminat cu instaurarea Republicii China.

Guvernul chinez nu poate pierde o dispută teritorială cu Japonia. Ei au invocat istoria în pretenţia asupra insulelor, declarând că Diaoyu (cum sunt numite în China) fac parte din China încă „din vremuri antice".

2. Insulele sunt speciale din mai multe motive. Conform unui raport ONU din 1969, insulele ar putea fi bogate în petrol. De asemenea, sunt localizate între Japonia, China și Taiwan, și deși nu sunt locuite, ar putea deveni un punct strategic pentru oricare din cele trei ţări, în ceea ce privește transportul maritim.

3. Miza economică este extrem de mare, deoarece relaţiile comerciale dintre cele două ţări depăşesc anual 340 miliarde de dolari pe an, de trei ori mai mult decât acum 10 ani, potrivit unei analize Bloomberg. Însă, în aceste circumstanţe, Toyota, Nissan, Mitsubishi Motors, Sony, Panasonic şi Canon au suspendat activitatea mai multor fabrici şi magazine din China, potrivit presei internaţionale.

Panasonic a anunţat pagube materiale la operaţiunile din China după ce grupuri de protestatari au spart geamurile mai multor magazine. Asociaţia Dealerilor de Automobile din China a anunţat că protestele vor afecta vânzările locale ale Toyota, Nissan şi Honda mult mai sever decât cutremurul devastator din martie 2011.

Japonia este dependentă de China, deoarece anul trecut, ea a fost cea mai mare piaţă de desfacere pentru exporturi, în timp ce piaţa japoneză a fost pe locul al patrulea pentru exportatorii chinezi.

Disputa dintre cele două adaugă un nou strat de incertitudine la nivel mondial. Economia mondială se bazează pe economiile celor două ţări, care deja înregistraseră o stagnare a creșterii.

4. Disputa ar putea afecta cursa prezidenţială din SUA, cred jurnaliștii americani. Retorica majorităţii politicienilor americani era deja anti-China și disputa aceasta nu a făcut decât să înăsprească comentariile. În timp ce președintele Obama încearcă să stabilească o relaţie diplomatică, dar distantă cu China, Mitt Romney a declarat că dacă va fi ales, va declara China „un manipulator al cursului valutar". Asta face ca guvernul chinez să fie cel puţin suspicios când vine vorba de Statele Unite, lucru care nu este deloc în favoare economiei americane, adânc îndatorată trezoreriei chineze.

Mai mult decât atât, conform unui tratat semnat în 1960, SUA este obligată să sprijine Japonia într-un eventual atac asupra teritoriului ţării. Deși Washingtonul a declarat că nu va lua apărarea niciuneia dintre părţi în această dispută, arhipelagul din Marea Chinei este acoperit de tratatul semnat.

Șeful Pentagonului, Leon Panetta, a făcut vizite în capitalele ambelor ţări, făcând apel la reţinere. „În ceea ce priveşte actualele tensiuni, facem apel la calm şi la reţinere din partea tuturor părţilor", a declarat Panetta. „Nu este în interesul niciunei părţi ca situaţia să degenereze într-un conflict care ar aduce atingere păcii şi stabilităţii în această regiune importantă", a mai spus el, conform USAToday.