5 motive pentru care China ar putea să conducă lumea

115

De când şeful FMI, Christine Lagarde, a anunţat săptămâna trecută în cadrul unei vizite la Beijing, că yuanul ar putea deveni noua monedă de rezervă, înlocuind astfel dolarul, scenariile care pun China la conducerea lumii, par a fi din ce în ce mai aproape de realitate. FMI a oferit chiar şi un termen pentru asta : 2016. Semnele Timpului a alcătuit un top al celor mai importante 5 motive pentru care aceste scenarii ar putea deveni realitate.

1. Creșterea economiei chineze

Directoarea FMI, Christine Lagarde, a declarat, în cadrul unei vizite efectuate la Beijing, cu ocazia China Development Forum, că yuanul ar putea deveni moneda de rezervă, în locul dolarului, dacă statul chinez va continua reformele economice.

Afirmaţiile lui Lagarde reprezintă cea mai cea mai explicită declaraţie de susţinere acordată de un oficial FMI ambiţiilor Chinei privind dezvoltarea monedei naţionale. „ Dacă toate acestea se vor materializa (susţinerea creşterii economice; transferul motoarelor de creştere economică de la investiţii şi exporturi spre consumul intern; răspândirea mai largă a averii), nu există niciun motiv pentru care yuanul să nu ajungă la statutul de monedă de rezervă, ocupând o poziţie adecvată statutului economic al Chinei", a declarat Lagarde.

Data prezisă de FMI este mult mai apropiată decât estimau economiştii şi analiştii, care anunţau că acest fenomen nu va avea loc înainte de 2025 – 2030. Concluziile au fost trase în urma comparării puterii de cumpărare din SUA și China, şi nu a produsului intern brut, cum susţin unii analişti.

Concret, China a produs bunuri care reprezintă 18.89% din toate bunurile produse pe Glob în anul 2010, pe când SUA a produs 18,24%. FMI a mai prezis pe baza acestui criteriu că până în 2016 economia Chinei va ajunge la 19 miliarde de dolari, iar cea a Statelor Unite la 18,8 miliarde, conform Guardian.

Potrivit acestor date, China pune capăt astfel dominaţiei americane care durează de la 1800 încoace, crede profesorul de economie Mark J. Perry.

2. Voinţa pentru reformă politică

China în esenţă este o ţară comunistă cu o politică economică capitalistă. De anul trecut, premierul chinez Wen Jiabao vorbeşte despre o reformă în politică, dar numai de curând s-a impus cu aceste cerinţe, spunând că necesitatea realizării unor reforme politice la vârful statului şi în direcţia Partidului Comunist Chinez, este urgentă, dacă economia Chinei va continua să se dezvolte.

„Dezvoltarea economiei a dus la o distribuţie inegală a veniturilor, pierderea credibilităţii guvernului, corupţie şi alte probleme. Pentru a rezolva aceste probleme avem nevoie de reformă politică", a spus şeful guvernului chinez săptămâna trecută, la întrunirea anuală a Congresului Naţional Popular. Conform premierului, democraţia este inevitabilă la acest moment în China, relatează Telegraph.

Dacă reforma politică nu reuşeşte, reforma economică nu va putea fi efectuată în condiţii bune, iar „noile probleme apărute în societate nu vor putea să fie rezolvate temeinic", a mai avertizat premierul în cadrul conferinţei sale de presă anuale.

„Sunt convins că sistemul democratic al Chinei, în concordanţă cu condiţiile naţionaIe, se va dezvolta pas cu pas, nu există nicio posibilitate de a opri asta",a mai spus el, citat de AFP.

3. Avantajele geopolitice

În 1971 Republica Populară Chineză a devenit unicul reprezentant cu denumirea „China" la Naţiunile Unite și unul din cei 5 membri permanenţi ai Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite.

China este membru fondator a EAS ( East Asia Summit), la care participă India, Australia și Noua Zelandă, și a Organizaţiei de Cooperare Shanghai cu Federaţia Rusă și republicile asiatice din fosta URSS.

În contextul climatului geopolitic din ultima perioadă se conturează existenţa unei triple alianţe, în regiunea Eurasia, din care fac parte China, Rusia şi Iran. Cele trei state formează împreună o barieră strategică îndreptată împotriva expansionismului Statelor Unite, potrivit The 4th Media.

Bugetul militar al Beijingului a crescut în fiecare an în ultimele două decade, în încercarea Chinei de a deveni cel mai mare, după Statele Unite, lucru care a devenit realitate odată cu anunţul oficial al ministerului apărării naţionale din China că va creşte cu 11% cheltuielile dedicate armatei, depăşind astfel, pentru prima dată, suma de 100 de miliarde de dolari, faţă de cele 740 de miliarde de dolari, cheltuite de Statele Unite.

În ceea ce priveşte Europa, China o „cumpără” pe bucăţi. În 2011 ea a fost cel mai mare investitor în Germania, devansând Statele Unite ale Americii.

Potrivit datelor comunicate de agenţia guvernamentală care se ocupă de promovarea Germaniei în rândul investitorilor străini, Germany Trade and Invest (GTAI), chinezii au investit anul trecut în 158 de proiecte în Germania, americanii în 110, elveţienii în 91, iar francezii în 53. Cu toate acestea, Europa a fost responsabilă anul trecut pentru aproximativ jumătate din investiţiile străine în Germania, notează AFP.

4. Succesele ecologice

Statul asiatic a demarat în urmă cu 10 ani o operaţiune masivă de reîmpădurire. Iar rezultatele sunt uimitoare: China a împădurit 3 milioane de hectare, o suprafaţă de două ori mai mare ca cea a statului american Connecticut. Statul asiatic are însă nevoie de copaci ca de aer, ţinând cont de faptul că împreună cu SUA, poluează cel mai mult planeta. În comparaţie în Africa şi America de Sud despăduririle continuă într-un ritm alert. În ultimii zece ani pe cele două continente au fost eradicate 7,5 milioane de hectare de pădure, conform Discovery News.

În toată lumea există 100 de oraşe ecologice. Unul dintre ele este Sino-Singapore Tianjin Eco City, la o oră de mers cu trenul faţă de Beijing. Oraşul nu este o viziune a viitorului, ci un model practic, de probă, despre cum ar trebuie să se construiască oraşele în China ca să rezolve cele mai importante probleme: traficul, lipsa apei şi consumul enorm de energie, reducând astfel şi impactul negativ asupra mediului încojurător.

Mai multe companii au folosit oraşul pentru a-şi testa produsele eco. General Motors, spre exemplu, a folosit Tianjin pentru a vedea dacă maşinile electrice automate pot funcţiona într-un sistem de trafic normal, relatează Telegraph.

5. Realizările tehnologice

Un alt lucru la care sunt renumiţi chinezii este tehnologia. După ce anul trecut au tăiat panglica la cel mai lung pod peste apă, se pare că vor să adune toate „minunile" în materie de infrastructură. Anul acesta, chinezii vor da drumul la cel mai lung pod suspendat între doi munţi. Podul Aizhai trece peste Marele Canion Dehang, la o înălţime de 355 de metri, şi are o lungime de 1,176 metri. Podul este de fapt o autostradă suspendată, pe care maşinile vor putea circula cu 80 de kilometri la oră. Chinezii au reuşit să termine această minune în patru ani şi jumătate, fiind primii din lume care au realizat un pod cu o astfel de lungime.

Liderii politici ai Chinei şi-au făcut un ţel din inovaţia tehnologică, de la nanotehnologie, la supercomputere, cu investiţii care le depăşesc pe cele ale Statelor Unite în tehnologiile de energie curată, conform Pew Charitable Trusts. Asta se poate datora şi faptului că 8 din cei 9 membri ai Comitetului Permanent al Biroului Politic, inclusiv preşedintele Chinei, Hu Jintao, au diplome în inginerie.