Adolescenţii ruși, o ameninţare pentru viitorul lui Putin

219

„De ce ar trebui Putin să se teamă de o nouă generaţie de protestatari”, titrează Bloomberg pe marginea arestărilor în masă care au avut loc recent în Rusia.

Daria Moroz are doar 16 ani. Face parte dintre cei care agită Kremlinul. Din generaţia adolescenţilor ieșiţi pe străzile Moscovei pentru a manifesta împotriva corupţiei întreţinute de administraţia Putin. Au scandat „Jos Putin!”, „Rusia fără Putin” şi „Putin e un hoţ”.

„Au fost mulţi tineri arestaţi, de 17 sau 18 ani”, explica un avocat care a reușit eliberarea a trei adolescenţi. „Este pentru prima oară în Rusia. Manifestaţiile întineresc”, a menţionat acesta. Și Organizaţia OVD-Info, specializată pe supravegherea manifestaţiilor, a observat același lucru. „Nu avem statistici exacte, dar există într-adevăr mulţi tineri și studenţi”, spune un reprezentant al asociaţiei. Potrivit organizaţiei, se apreciază că totalul celor arestaţi ar ajunge la „cel puţin 933 de persoane” în capitală și alte zeci în provincie.

„Putin – președintele puternic! Un monument care începe să se clatine, dacă ne uităm la modul în care a reacţionat puterea în faţa tinerilor adunaţi să protesteze”, comentează un jurnalist DW. În exterior, Putin face pe omul de stat greu de clintit, dar în interior situaţia se clatină. Sărăcia crește, salariile nu se plătesc, continuă să observe jurnalistul german. „În loc de răspunsuri, autorităţile au venit cu bastoanele de cauciuc. Nu este un semn bun pentru un nou mandat al eternului președinte Putin”, conchide acesta.

Demonstraţiile vin la trei săptămâni după ce un lider al opoziţiei faţă de regimul de la Kremlin (Aleksei Navalnîi) a publicat un raport despre averea ascunsă a lui Dmitri Medvedev, prim-ministrul Rusiei. Navalnîi a făcut din combaterea corupţiei un adevărat cal de bătaie creând în 2012 Fondul Anticorupţie pentru a lovi în cea mai mare slăbiciune a Rusiei lui Putin, și mai ales a partidului de guvernământ, „partidul de hoţi și escroci“, după cum a spus el, citat de RFI.

Apariţia raportului, pe un fundal de nemulţumire latentă, a fost scânteia care i-a scos pe protestatari în stradă. „Ne fură banii, folosindu-se de putere”, a precizat un protestatar. Cu imagini surprinse cu drona, raportul expus sub forma documentarului „He is not Dimon to you” susţine că premierul (căruia utilizatorii de internet îi spun Dimon) a strâns o avere colosală. Sunt invocate sute de milioane de euro. „Proprietăţile de la Rublevka, iahturi, podgorii, complexe turistice la munte, firme off-shore. Când veţi afla despre toate acestea, nu îl veţi mai numi Dimon.” Înregistrarea video publicată de opozantul rus pe YouTube a fost vizionată de peste 14 milioane de ori, dar Medvedev nu a reacţionat până în prezent.

În schimb, au reacţionat oficialităţile ruse, după ce au recurs la arestări care au agitat și mai intens spiritele. Purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, a spus că organizatorii protestelor au minţit oamenii că acestea ar fi legale. Kremlinul l-a acuzat pe Navalnîi că „induce în eroare în mod intenţionat copiii” prin faptul că-i încurajează să participe la manifestaţii neautorizate.

Prin urmare, opoziţia încalcă legea, incită la violenţă și unii dintre tinerii manifestanţi au fost plătiţi. Așa vede Kremlinul protestele. „Există informaţii în legătură cu faptul că minorilor care au participat la manifestaţiile de la Moscova li s-au promis recompense financiare”, a spus, într-o conferinţă de presă, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, precizând că acuzaţiile se bazează pe „fapte”. Este argumentul clasic prin care se încearcă justificarea intervenţiei în forţă împotriva cetăţenilor care ies în stradă, pe considerentul că „orice se opune puterii politice este o trădare”, după cum comentează un istoric într-un interviu RFI. În opinia acestuia, atitudinea autorităţilor ruse nu face decât să sugereze îngrijorarea Kremlinului faţă de felul în care cetăţenii renunţă la simţul civic pentru a se angaja în acţiuni ilegale, acuzaţi de manipulare. Îngrijorarea este cu atât mai accentuată cu cât evenimentele recente vin mai ales în contextul viitoarelor alegeri prezidenţiale programate anul viitor în Rusia.

SUA și-a exprimat dezaprobarea, însă destul de târziu, după cum au apreciat unii jurnaliști, oferind motive de noi critici la adresa administraţiei Trump după toate scandalurile care au atras atenţia asupra apropierii dintre președintele american și Kremlin. Cele aproximativ 12 ore care s-au scurs până la reacţia oficială a SUA sunt considerate o perioadă de „tăcere” nejustificată.

La fel de târziu a reacţionat și Uniunea Europeană. Abia luni, oficialii europeni au solicitat Rusiei să îi elibereze pe manifestanţi. „Cerem autorităţilor ruse să își respecte pe deplin angajamentele internaţionale (…), să respecte aceste drepturi și să îi elibereze fără întârziere pe manifestanţii pașnici care au fost arestaţi”, a precizat într-un comunicat o purtătoare de cuvânt a Uniunii Europene.