Pussy Riot – libere, dar hotărâte să creeze „Rusia fără Putin”

42

Amnistirea în masă ce are loc în ultimele zile în Rusia, la solicitarea directă a preşedintelui Vladimir Putin, nu a creat nici pe departe valul de simpatie scontat. Nu doar că unii ruşi consideră că măsura poate avea consecinţe periculoase, dar şi unii dintre beneficiarii amnistierii s-au exprimat virulent împotriva sistemului care i-a întemniţat şi ulterior eliberat.

Este cazul celor două membre ale formaţiei de punk Pussy Riot, Nadezhda Tolokonnikova şi Maria Alekhina, care au fost eliberate ieri, cu doar trei luni înainte de ispăşirea pedepsei integrale. Cele două tinere ispăşeau o pedeapsă de doi ani de închisoare pentru „huliganism", după ce în februarie 2012 au cântat un imn punk împotriva preşedintelui Putin, în Catedrala „Hristos Mântuitorul" din Moscova.

În timp ce pedeapsa lor urma să se termine în martie 2014, cele două femei, ambele mame ale unor copii mici, au fost amnistiate săptămâna aceasta în virtutea unei legi aprobate de Parlamentul Rusiei, la împlinirea a 20 de ani de la adoptarea Constituţiei. În afară de cele trei persoane publice, vor mai fi amnistiaţi 30 de activişti Greenpeace, câţiva demonstranţi antiguvernamentali arestaţi în mai 2012 şi încă 25.000 de deţinuţi cu pedepse definitive sau fără o condamnare. Este vorba despre persoane care nu sunt recidiviste şi care au o condamnare mai mică de 5 ani de închisoare.

Cele două nu au fost nicidecum la fel de spăsite şi reţinute în declaraţii ca un alt amnistiat celebru, oligarhul Mihail Hodorkovski, care ispăşise o condamnare de 10 ani. Acesta a dezvăluit că şi-a luat angajamentul de a nu face politică în cererea sa de graţiere adresată preşedintelui. De asemenea, omul de afaceri locuieşte în prezent în Germania, neavând voie să se întoarcă în Rusia.

În schimb, cele două cântăreţe abia ieşite din închisoare au criticat măsura, pe o consideră o strategie de PR, şi şi-au exprimat dorinţa de a se implica în politică, pentru a se implica activ în domeniul drepturilor omului şi pentru a crea o Rusie fără Putin.

Declaraţiile sfidătoare sunt justificate prin faptul că liderul de la Kremlin şi-ar dori să aibă o imagine curată înainte de Olimpiada de Iarnă de la Sochi, din februarie.

„Eu nu cred că este vorba despre un gest uman, ci mai degrabă despre o acţiune de comunicare. Este o profanare", a apreciat Alekhina, denunţând o lege care nu vizează nici 10%" dintre deţinuţi. „Dacă aş fi avut de ales, aş fi refuzat", a adăugat ea.

Potrivit declaraţiilor celor două, ceea ce au învăţat în cei doi ani petrecuţi în închisoare este o încredere nezdruncinată de a continua să lupte împotriva sistemului, „cu aceleaşi metode ca şi în trecut". Următorul pas este boicotarea Jocurilor Olimpice, un demers pentru care cere ajutorul statelor occidentale.

La polul opus, Hodorkovski s-a pronunţat împotriva boicotării Olimpiadei de Iarnă de la Sochi. E vorba de aceeaşi manifestare sportivă de anvergură globală pe care, din cauza încălcării drepturilor omului de guvernanţii ruşi, s-au hotărât s-o evite tot mai mulţi lideri occidentali.