Șah la Europa. Putin conduce și încinge jocul

61

Ameninţările anemice ale Occidentului sunt într-un contrast puternic cu discursul pe care Putin l-a ţinut în Duma de Stat. „Nu vrem ca în Sevastopol să fim întâmpinaţi de marinari NATO. Să vină la Sevastopol, dar îi vom întâmpina noi pe ei". Suita de declaraţii ale liderului de la Kremlin îl poziţionează în postura de conducător de joc, demonstrând că sancţiunile invocate de occidentali au rămas fără efect.

Ameninţările anemice ale Occidentului sunt într-un contrast puternic cu discursul pe care Putin l-a ţinut în Duma de Stat. „Nu vrem ca în Sevastopol să fim întâmpinaţi de marinari NATO. Să vină la Sevastopol, dar îi vom întâmpina noi pe ei”. Suita de declaraţii ale liderului de la Kremlin îl poziţionează în postura de conducător de joc, demonstrând că sancţiunile invocate de occidentali au rămas fără efect.

Ceea ce era de așteptat s-a întâmplat. Crimeea a fost alipită Rusiei. Prilej pentru Putin de a se prezenta în faţa Dumei de Stat și de a ţine un discurs electrizant, cu accente patriotice, care a smuls de mai multe ori ovaţiile membrilor din legislativul federal. De vreo 30 de ori aplauzele celor prezenţi au întrerupt discursul prezidenţial. Nu au lipsit nici ridicările în picioare care ne reamintesc câte ceva dintr-o istorie nu foarte îndepărtată.

Argumentele forte ale lui Putin

„Rusia a fost înşelată şi păcălită de Europa!” a fost unul dintre atacurile incisive la adresa Vestului. În fapt, Putin a ţinut să contraatace acuzaţiile Occidentului, invocând precedente istorice pe care le-au creat chiar cei care acum încearcă sancţionarea Rusiei: „Crimeea s-a folosit și de precedentul Kosovo, stat recunoscut de puterile internaţionale. Nu există niciun motiv de a nu recunoaște declaraţia de independenţă a Crimeii. Este foarte clar”. Putin a acuzat Vestul că foloseşte standarde duble, în condiţiile în care ONU a recunoscut situaţia din Kosovo, însă acum, „brusc, nu mai este de acord”.

În plus, liderul de la Moscova a invocat faptul că ceea ce se întâmplă acum cu Crimeea nu este o noutate. De același principiu al autodeterminării ar mai fi beneficiat și alţii. Germania s-a reunificat fără să fie sancţionată. De asemenea, SUA se mândrește cu principiile de libertate. Dar de ce acestea nu sunt valabile și pentru rușii din Crimeea?

Argumentele invocate de către Putin par a avea greutate. Și sunt susţinute de realităţi istorice. Însă, în interpretarea proprie a Rusiei. Ar fi dispus președintele de la Kremlin să aplice și altora același principiu pe baza căruia a invocat drept de intervenţie în Crimeea? Ca de pildă, unor foste republici sovietice care sunt menţinute în continuare sub controlul Moscovei. Și care au fost colonizate în mod voluntar cu ruși tocmai în vederea facilitării dezideratelor expansioniste ale Moscovei.

Este evident că nu principiul politic este acela care primează în discursul politic al lui Putin, ci interesul. Același interes care poate fi identificat adeseori și în tabăra adversă. Inconsecvenţa Europei și limitarea ei doar la discursuri politice a oferit acum ocazia Moscovei să acuze Occidentul de standarde duble.

Kievul controlat de neonaziști

Nu a scăpat de acuzaţii nici actuala conducere a Ucrainei pe care, așa cum era de așteptat, Putin nu o recunoaște, afirmând că „nu are cu cine discuta la Kiev”. Acuzaţi ca neonaziști, noii conducători ai Kievului pot fi percepuţi în situaţia actuală ca victime. Atrăgând un fel de simpatie și susţinere din partea lumii întregi. În realitate, nu par a fi foarte democratici și nici europeni în deciziile luate.

Una dintre primele măsuri ale Radei ucrainene după plecarea lui Yanukovici a fost adoptarea unei legi în legătură cu limbile minorităţilor. Prin ea sunt afectaţi inclusiv românii din Bucovina istorică. Dar și rușii din Est. Suficient ca Putin să aibă pretextul intervenţiei lui mesianice. În plus, nu există nicio garanţie că ceea ce se petrece acum la Kiev nu este ceva similar cu situaţia prin care a trecut România postcomunistă: doar o rocadă în sfera puterii. Sunt multe aspecte neelucidate cu privire la „revoluţia” din Maidan, încât cu greu pot fi ignorate asemănările cu România.

Sancţiunile hazlii și pacea strategică

Replica SUA nu a întârziat să apară la acuzaţiile fostului lider KGB. Vicepreşedintele american Joe Biden, a avertizat Moscova că va fi ţinta unor noi sancţiuni:„Acţiunile Rusiei reprezintă o provocare la adresa lumii occidentale. Este incredibil ce se întâmplă în Ucraina.” Astfel de cuvinte au mai fost rostite. Ne-am obișnuit deja cu ele. Sancţiunile atât de mult invocate sunt atât de anemice încât au ajuns deja subiect de haz mediatic.

Prim-ministrul adjunct rus, Dmitry Rogozin, a aruncat primul mănușa: „Tovarășe Obama, ce ar trebui să facă cei care nu au conturi și proprietăţi în străinătate? Nu te-ai gândit la asta?” Replica era cu privire la îngheţarea conturilor deţinute de anumiţi oficiali ruși in SUA și interzicerea călătoriei în ţară.

Cedarea Crimeei fără nici o reacţie semnificativă din partea Occidentului i-a prilejuit și fostului șahist rus, actual disident, Garry Kasparov o remarcă usturătoare: „Obama îl face pe Jimmy Carter să pară Winston Churchill”. Jurnaliștii de la Washington Post explică această comparaţie prin faptul că cel puţin Carter a încercat să apere drepturile omului în lumea întreagă. Fapt care nu este atât de vizibil în cazul administraţiei Obama, câștigător al Premiului Nobel pentru Pace. În schimb, Churchill și-a câștigat notorietatea prin modul în care a reușit să organizeze rezistenţa britanică în faţa invaziei germane. Ironia lui Kasparov este cât se poate de fină, evidenţiind cât de jos se poziţionează Obama faţă de cei doi.

Între timp, o măsură mai dură a fost adoptată. Liderii din G8, grupul celor mai puternice economii din lume, au decis suspendarea participării Rusiei. Greu de crezut că această măsură va avea rezultate imediate. Prima întâlnire ar fi trebuit să aibă loc în vară la Soci. Oricum, ameninţarea cu excluderea era enunţată de câtva timp, fără ca aceasta să determine Rusia în oprirea manevrelor sale. S-ar putea ca măsurile economice să afecteze la fel de mult și Europa. Aflată încă în criză, este evident că Europa nu își permite instituirea unei blocade economice. Ar putea pierde mai mult decât Rusia.

Rusia dă asigurări că jocul s-a încheiat. „Nu-i credeţi pe cei care vă sperie cu Rusia şi spun că vor urma şi alte regiuni după Crimeea”, a rostit Putin în aclamaţiile celor prezenţi în Duma de Stat. Însă o altă situaţie tensionată este și mai aproape de graniţele României. Transnistria a solicitat alipirea la Rusia, punând în mare dificultate Republica Moldova. Este evident că jocul este departe de a se fi încheiat.

Sursa foto: Wikimedia