Autorii masacrelor din Siria au acum o faţă

79

Supranumiţi „Fantomele", plini de tatuaje cu chipul lui Assad, îndopaţi cu steroizi şi purtând la ei pistoale şi puşti AK-47, asasinii shabiha sunt plătiţi de guvern să terorizeze populaţia, conform activiştilor umanitari din Siria.

Potrivit Daily Mail, fiecare shabiha primeşte zilnic 130 de lire sterline, pentru uciderea şi intimidarea civililor. Deşi guvernul nu recunoaşte nicio implicaţie în violenţele din Sria, opoziţia şi activiştii umanitari dau vina pe shabiha, o miliţie proguvernamentală, pentru asasinatele de la Houla, unde au fost ucisi 108 civili, de la Qusayr, unde au murit 12 muncitori şi de la Qubair, când 78 de săteni au fost executaţi.

Mousab Azzawi, şeful Reţelei Siriene pentru Drepturile Omului de la Londra, povesteşte pentru Daily Mail cum a decurs o întâlnire cu aceştia: „Arătau ca niste monştri. Au muşchi uriaşi, burţi mari şi sunt bărboşi. Combinaţia de forţă şi supunerea oarbă faţă de regim îi face periculoşi".

Grupurile activiştilor umanitari estimează că 1.200 de copii au murit în ultimele 15 luni de când au început revoltele împotriva lui Assad, trupele siriene folosindu-i frecvent pe post de „scuturi umane" în raidurile împotriva rebelilor, potrivit unui raport ONU.

În ciuda presiunilor internaţionale asupra regimului Assad atacurile continuă nestingherite, Kofy Annan spunând că este foarte îngrijorat de violenţele din localităţile Homs şi Haffeh, după ce observatorii ONU au declarat ieri că mai multe elicoptere au tras asupra refugiului rebelilor, la nord de Homs, relatează Reuters.

Chiar dacă conflictul din Siria este din ce în ce mai violent, iar în Europa, societatea civilă este poate mai neliniştită ca anul trecut, lumea a devenit un loc paşnic în ultimul an, conform studiului The Global Peace Index, realizat de Institutul pentru Economie şi Pace, care urmăreşte şi analizează 23 de indicatori din 108 ţări.

Pentru prima dată Africa sub-Sahara nu mai ocupă primul loc în topul regiunilor violente, lăsând această distincţie pentru Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, după „primăvara arabă". În afară de deteriorarea situaţiei în Orientul Mijolciu, toate celelalte regiuni din lume au arătat semne de îmbunătăţire.