Indicele Mondial al Libertăţii Presei din 2018, publicat de Reporteri Fără Frontiere (RSF), reflectă o animozitate crescândă faţă de jurnaliști. Ostilitatea faţă de mass-media, încurajată în mod deschis de lideri politici și de eforturile regimurilor autoritare de a-și propaga propria viziune de jurnalism, reprezintă o ameninţare la adresa democraţiilor.
Climatul de ură s-a amplificat în mod vizibil. Ostilitatea faţă de mass-media promovată de liderii politici nu se mai limitează la ţări autoritare precum Turcia, care ocupă poziţia 157, și Egipt, care se află pe locul 161, unde unii jurnaliști sunt acuzaţi de terorism și toţi cei care nu afișează o atitudine de loialitate sunt întemniţaţi. Deși aleși în mod democratic, mulţi lideri nu mai văd mass-media ca pe o parte fundamentală a democraţiei, ci ca un adversar faţă de care își manifestă deschis aversiunea. De exemplu președintele Statelor Unite, Donald Trump, s-a referit la reporteri numindu-i „dușmani ai poporului”, termen folosit și de Iosif Stalin, notează RSF.
Linia care separă violenţa verbală de violenţa fizică tinde să dispară. În Filipine, președintele Rodrigo Duterte nu numai că i-ar fi insultat pe reporteri, ci se pare că i-ar fi și avertizat că „nu sunt scutiţi de posibilitatea de a fi asasinaţi”. În India, care ocupă locul 138, discursul de ură care vizează jurnaliștii este amplificat pe reţelele sociale, de multe ori prin armatele de trolli care ar fi plătiţi de guvern. În fiecare dintre aceste ţări, cel puţin patru jurnaliști au fost împușcaţi cu sânge rece în ultimul an.
Violenţa verbală a politicienilor la adresa mass-mediei este, de asemenea, în creștere și în Europa, deși în regiune se respectă mai mult libertatea presei. În Republica Cehă, poziţionată pe locul 34, președintele Milos Zeman s-a prezentat la o conferinţă de presă cu un Kalashnikov fals, pe care scria „Pentru jurnaliști”. În Slovacia, ţară poziţionată pe locul 27, premierul Robert Fico i-a numit pe jurnaliștii „prostituate antislovace” și „hiene idioate”. Un reporter slovac, Jan Kuciak, a fost împușcat în propria casă în februarie 2018, la doar patru luni după ce jurnalista Daphne Caruana Galizia a fost ucisă cu bombă în Malta, ţară care a căzut de pe locul 18 pe locul 65, se arată în raport.
„Dezlănţuirea urii împotriva ziariștilor este una dintre cele mai grave ameninţări la adresa democraţiilor. (…) Liderii politici care alimentează ura faţă de reporteri poartă o mare responsabilitate, deoarece subminează conceptul de dezbatere publică bazată pe fapte. A contesta legitimitatea jurnalismului astăzi este echivalent cu a te juca cu focul, în sens politic”, a declarat secretarul general al RSF, Christophe Deloire.
Norvegia se află pe primul loc pentru al doilea an consecutiv, urmată – ca și anul trecut – de Suedia. Deși în mod tradiţional respectă libertatea presei, ţările nordice au fost de asemenea afectate de un declin general. Finlanda a trecut de pe locul întâi pe locul al patrulea, lăsând poziţia a treia în clasament pentru Olanda. La capătul opus al indicelui se află Coreea de Nord, ultima în clasament, însă regiunea Orientului Mijlociu/Africa de Nord este cea care a înregistrat cel mai mare declin. Războaiele continue din Siria (117) și din Yemen (167) și acuzaţiile de terorism din Egipt (161), Arabia Saudită (169) și Bahrain (166) continuă să facă jurnalismul dificil în aceste regiuni periculoase pentru jurnaliști.
Ţara noastră ocupă locul 44 în clasament, urcând două poziţii faţă de clasamentul din 2017. În descrierea ţării noastre, RSF afirmă că există temeri cu privire la cenzura politică. „Media a fost transformată din ce în ce mai mult în instrument de propagandă politică (mai ales în ani electorali). Politizarea excesivă a mediei, mecanismele de finanţare corupte, politici editoriale subordonate intereselor patronilor şi infiltrări ale unor agenţi ai serviciilor secrete au devenit noua normalitate. Mass-media a fost afectată şi de activităţi ale grupurilor de extremă dreapta în legătură cu Biserica Ortodoxă – finanţată parţial de stat –, care se opun deschis libertăţii presei”, a descris RSF mediul din ţara noastră, notează Bursa.ro.
O politizare excesivă a mass-mediei din România a fost evidenţiată și de organizaţii independente, cum ar fi Agenţia de Monitorizare a Presei, Freedom House și Centrul Independent al Jurnalismului, ale căror concluzii au fost preluate de un raport al Departamentului de Stat american, cu privire la nivelul corupţiei din România și respectarea drepturilor omului, de anul trecut, menţionează Ziare.com. „Astfel, în timp ce presa independentă exprimă o varietate largă de opinii fără restricţii vizibile, există instituţii media, atât la nivel local, cât și naţional, controlate de politicieni sau apropiaţi ai acestora. Opiniile și poziţiile acestora se reflectă frecvent în știri și editoriale”, se explică în raportul Departamentului de Stat.
Publicat anual de organizaţia Reporteri Fără Frontiere (RSF) începând cu anul 2002, Indicele Mondial al Libertăţii Presei măsoară nivelul libertăţii mass-mediai în 180 de ţări, inclusiv nivelul pluralismului, independenţa mass-mediei, mediul de lucru și autocenzura, cadrul juridic, transparenţa și calitatea infrastructurii care susţine producerea de știri și informaţii.
Indicatorul global și indicatorii regionali sunt calculaţi pe baza scorurilor atribuite fiecărei ţări, calculate în funcţie de răspunsurile la un chestionar formulat în 20 de limbi, care este completat de experţi din lumea întreagă, susţinut de o analiză calitativă. Cu cât scorurile sunt mai mari, cu atât situaţia este mai gravă. În timp, această analiză anuală a devenit un instrument de advocacy extrem de util.
