Balanţa mondială a petrolului va favoriza, de anul acesta, SUA

21

Statele Unite care importă, în prezent, aproximativ 20% din totalul necesarului său de energie, devin aproape independente din punct de vedere energetic, susţine cel mai recent raport al Agenţiei Internaţionale a Energiei (AIE). În acest context, se estimează că importurile de petrol în SUA vor scădea la minimul ultimilor 25 de ani, o perspectivă care pregătește terenul pentru o schimbare mondială majoră: SUA vor deveni cel mai mare producător de petrol, până la sfârșitul deceniului.

În luna martie a anului trecut, Arabia Saudită devenea cel mai mare producător de petrol din lume, depășind Rusia, care a ocupat această poziţie în ultimii șase ani. Supremaţia Arabiei Saudite se va sfârși însă anul acesta, estimează analiștii care spun că SUA vor depăși și Rusia și Arabia Saudită datorită producţiei de petrol la exploatările de șist și a producţiei mari de biocarburanţi. Producţia din SUA a crescut spectaculos ca urmare a facilitării accesului la rezervele mici de petrol în state precum Dakota de Nord și Texas.

Un alt factor de influenţă va fi și că, potrivit AIE, consumul ţărilor membre ale Organizaţiei pentru Cooperare și Dezvoltare Economică va coborî, în 2013 cu 190.000 de barili pe zi, după ce, în 2012, a înregistrat o scădere cu 510.000 de barili pe zi. Asia, în schimb, va înregistra o creștere cu 500.000 de barili pe zi, în timp ce Orientul Mijlociu și America Latină vor cunoaște creșteri moderate.

În 2013, Rusia va ocupa a doua poziţie în clasamentul producătorilor mondiali și va fi urmată de Arabia Saudită. Poziţiile se vor mentine, potrivit estimărilor analiștilor British Petroleum, până în anul 2027. Volumul exporturilor nete de energie ale Rusiei vor creşte cu 25%, dar ţara va fi mult mai puţin dependentă de aceste livrări decât Arabia Saudită.

Producţia de petrol a Statelor Unite a atins, în 2013 un nivel record, primul de acest fel după 1987, iar scăderea dependenţei SUA faţă de importuri va aduce beneficii majore pe piaţa internă. Consecinţele directe ale acestei scăderi asupra pieţei americane vor cuprinde scăderea preţurilor la carburanţi și crearea de noi locuri de muncă, în industria petrolieră.

Pentru Europa, aceasta nu este o veste foarte bună, în condiţiile în care, oricum, cererea de petrol este la minimul ultimilor 20 de ani, după cinci ani de declin și va continua să scadă influenţată fiind și de factori precum creșterea eficienţei energetice și migrarea către surse alternative de energie.

Viitorul rezervelor americane de energie nu apărea prea luminos în ultima vreme, punctează o analiză Der Spiegel, care scoate în evidenţă că situaţia s-a schimbat fundamental odată ce americanii au început să folosească o metodă de exploatare bazată pe fractare hidraulică sau foraj orizontal. Această metodă permite operatorilor să extragă molecule de petrol și gaze din formaţiunile dense se șist.

Această metodă ridică însă și probleme importante privind protecţia mediului. Cantităţi uriaşe de gaze naturale, rezultate din producţie, sunt risipite în fiecare zi, scrie Financial Times, deşi aceste produse secundare ar putea alimenta toate casele din oraşe mari precum Chicago sau Washington. Totuși, valorificarea lor nu este rentabilă economic, astfel că gazele sunt arse la faclă de marii producători, producând lumină care poate fi văzută din satelit, așa cum este vizibil în fotografiile publicate de NASA.

 

Parlamentarii statului Dakota de Nord (care cunoaște un boom al exploatării prin fractare hidraulică) fac presiuni asupra producătorilor de ţiţei să folosească excesul de gaze pentru alimentarea sondelor de forare.