Cât cheltuie Bill Gates ca să reinventeze toaletele

119

Bill Gates crede că reinvetarea toaletelor poate salva o jumătate de milion de vieţi și poate contribui la economisirea a 200 de miliarde de dolari, motiv pentru care s-a dedicat cu totul acestui scop.

Bill Gates crede că reinventarea toaletelor poate salva o jumătate de milion de vieţi și poate contribui la economisirea a 200 de miliarde de dolari, motiv pentru care s-a dedicat cu totul acestui scop.

Filantropul miliardar, a cărui fundaţie, Bill & Melinda Gates, a cheltuit peste 200 de milioane de dolari pe parcursul a șapte ani pentru cercetarea salubrităţii, a prezentat aproximativ 20 de noi proiecte de toalete și de instalaţii de tratare a dejecţiilor. Tehnologia propusă de el elimină agenţii patogeni nocivi și transformă deșeurile în apă curată și îngrășământ.

Prezent la reuniunea Reinvented Toilet Expo, de la Beijing, Bil Gates, în vârstă de 63 de ani, a declarat că „tehnologiile pe care le vedeţi aici reprezintă cele mai importante progrese în domeniul salubrităţii din ultimii 200 de ani. (…) Suntem aici pentru că mai mult de jumătate din populaţia lumii nu are parte de igiena de care are nevoie pentru a duce o viaţă sănătoasă și productivă.”

În faţa unei audienţe de 400 de persoane, Gates a explicat că noile metode de sterilizare a deșeurilor umane pot contribui la prevenirea a aproape 500.000 de decese infantile și la economisirea a 233 de miliarde de dolari anual din costurile aferente tratării diareei, holerei și a altor boli cauzate de lipsa de apă, de sistemele de canalizare defectuoase și de igiena precară.

Potrivit lui Gates, piaţa noilor toalete ar putea genera 6 miliarde de dolari pe an, la nivel global, până în 2030. „Putem contribui la debutul unei noi ere a salubrizării pentru secolul XXI, prin conceperea de soluţii care să depășească infrastructura existentă și să funcţioneze în orice condiţii, în orice locaţie”, a declarat și președintele companiei japoneze LIXIL, Kinya Seto. Și date ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii arată că fiecare dolar investit în salubritate are un randament de aproximativ 5,5 dolari.

„Deșeurile umane care sunt tratate corespunzător pot fi o investiţie foarte atractivă din punct de vedere economic, datorită beneficiilor pentru sănătate. (…) Având în vedere nevoile a 2,3 miliarde de oameni care încă nu au o igienă de bază, există o piaţă cu potenţial economic”, a declarat Guy Hutton, consilier pe probleme de apă, canalizare și igienă.

Unul dintre proiecte se bazează pe un reactor electrochimic, realizat de California Institute of Technology, care descompune apa şi deşeurile umane în hidrogen și îngrăşământ, ce pot fi folosite apoi pentru producerea de energie. În prezent există orașe unde peste 50% din deșeuri ajung să fie factori poluanţi pentru mediul înconjurător.

În prezent, unele dintre tehnologiile propuse sunt în curs de testare în Durban, Africa de Sud. Durban este un loc potrivit pentru derularea testelor, întrucât orașul are o creștere rapidă a populaţiei, dar canalizarea nu este modernă sau adaptată nevoilor localnicilor. Defecarea în spaţii deschise, neamenajate poate duce la contaminarea surselor de apă potabilă și la răspândirea bolilor, cum ar fi holera, diareea, dizenteria, hepatita A și febra tifoidă.

„O toaletă tipică are nevoie de apă, însă în cazul toaletelor propuse de noi, multe nu au nevoie de sursă de apă, unele dintre ele nu au nevoie nici de energie electrică, iar altele vor funcţiona pe baza energiei solare. Toate elimină agenţii patogeni din deșeuri și, cel mai important, nu trebuie să fie conectate la sistemul de canalizare”, a explicat Gates.

La nivel global, 946 de milioane de oameni încă mai merg la toaletă în spaţii deschise, improvizate. Eritreea se află pe primul loc, 77% din populaţie practicând defecarea deschisă. Etiopia, aflată în vecinătatea Eritreei, a înregistrat cea mai mare scădere a ponderii populaţiei care practică defecarea deschisă, de la 92%, în 1990, la 29%, în 2015. Tim Brewer, analist în domeniul politicilor publice, a declarat că diferenţele dintre cele două ţări sunt un bun exemplu pentru a înţelege că salubritatea nu se limitează doar la factorii de mediu sau la cei culturali, ci și la dispoziţia guvernelor de a investi timp și resurse pentru a face schimbări.

Dintre locuitorii lumii, 82% utilizează în prezent o instalaţie sanitară îmbunătăţită, definită ca fiind cea care separă deșeurile umane de contactul uman. Însă doar 51% din populaţia rurală globală are acces la astfel de facilităţi. La nivel global se estimează că 2,4 miliarde de persoane nu au acces la canalizare, ceea ce afectează 9 din 10 persoane care trăiesc în mediul rural. Acestea trăiesc în principal în Asia, Africa Subsahariană, America Latină și Caraibe. În România, jumătate din populaţie nu are acces la canalizare sau la staţiile de epurare a apelor, arată datele Institutului Naţional de Statistică.